|
|
||
|
Cuvântul CAPRA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: CAPRĂ Vezi și:CAPRĂ, OVIN, ȚAP, BEHEHE, CĂPRESC, CĂPRIȚĂ, IBEX, MOHAIR, ȘEVRO, ȚA, ANGORA ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului CAPRA: CAPRĂ.
CAPRA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CÁPRĂ, capre, s.f. I. 1. Gen de mamifere rumegătoare paricopitate, cu părul lung, cu coarne, mai mari și diferențiate la masculi (Capra); animal care face parte din acest gen; p. restr. femela acestui animal. * Capră de stâncă = capră sălbatică, cu blana roșcată și cu coarnele în formă de spadă (Capra ibex). Capră domestică = animal domestic rumegător, crescut pentru producția de lapte (Capra hircus). * Expr. A împăca și capra, și varza = a mulțumi și pe unul, și pe altul; a împăca două interese opuse. Capră râioasă, se zice despre un om înfumurat. ** Pielea animalelor descrise mai sus. ** Compus: capră-neagră sau capră-de-munte = capră sălbatică, cu blana brună-neagră, cu coarne scurte și curbate la vârf și cu două dungi albe pe partea anterioară a capului, care trăiește în regiunile alpine (Rupicapra rupicapra). 2. Joc popular românesc, care face parte din obiceiurile practicate de Anul nou și care constă din executarea unor figuri comice de către un personaj mascat cu cap de capră (I 1) care bate ritmic din fălci; p. ext. personaj mascat astfel; turca. 3. (Art.) Numele unui joc de copii, în care un copil stă aplecat cu mâinile sprijinite pe genunchi, iar ceilalți sar peste el. II. 1. Unealtă de lemn cu patru picioare, încrucișate două câte două, pe care se pun lemnele pentru a fi tăiate cu ferăstrăul. 2. Sistem de lemne încrucișate care serveşte la susținerea schelelor de lucru, a unor platforme etc. 3. Scaun (sau ladă) care se află în partea de dinainte a trăsurii sau a căruței și pe care șade vizitiul. 4. Aparat de gimnastică pentru sărituri, format dintr-un suport capitonat așezat pe patru picioare, cu înălțimea reglabilă. 5. Arșic de miel. - Lat. capra.Sursa : DEX '98 CÁPRĂ s. v. cobilă, compas, grec.Sursa : sinonime CÁPRĂ s. 1. (ZOOL.) capră de munte v. capră-neagră; capră-neagră (Rupicapra rupicapra) = capră de munte, capră-sălbatică; capră-sălbatică v. capră-neagră. 2. (art.) (pop.) brezaia (art.), turca (art.). (\~ este un joc popular tradițional dansat de Anul Nou.) 3. (reg.) măgar, (Mold. și Bucov.) crăcană. (\~ de tăiat lemne.) 4. căprior. (\~ este un suport de lemn.) 5. v. clește. 6. v. cumpănă.Sursa : sinonime cápră s. f. (sil. -pră), g.-d. art. cáprei; pl. cápreSursa : ortografic CÁPR//Ă \~e f. 1) la pl. Gen de mamifere rumegătoare, paricopitate, cu coarne mari, păr lung și neted, crescute pentru lapte, lână și carne. 2) Animal din acest gen. \~ de Angora. * A scăpa \~a în grădină a acorda încredere unei persoane necinstite. A împăca și \~a și varza a îmbina două interese opuse. 3) art. Obicei popular practicat de Anul Nou, constând în executarea unor dansuri și figuri comice de o persoană mascată în chip de capră. 4) Personaj mascat astfel. 5) Suport cu patru picioare încrucișate pe care se pun lemnele pentru a fi tăiate cu ferăstrăul. 6) Scaun pe care șade vizitiul într-o trăsură. 7) Aparat de gimnastică constând dintr-un suport capitonat și patru picioare cu înălțime reglabilă. 8) Joc de copii, unde unul stă aplecat, iar alții sar peste el. [G.-D. caprei] /<lat. capraSursa : NODEX cápră (-re), s.f. - 1. Mamifer rumegător paricopitat, cu părul lung, cu coarne. - 2. Poreclă dată grecilor (sec. XVII-XIX), deoarece erau considerați excesiv de lăudăroși. - 3. Numele unui joc de copii. - 4. Joc pentru priveghiul morților, în care se foloseşte o secure învelită în piele reprezentînd o capră; este de asemenea un joc popular în noaptea de ajun a Crăciunului. - 5. Aparat de gimnastică pentru sărituri. - 6. Suport de lemn cu patru picioare, încrucișate două cîte două, susținute de o scîndură transversală. - 7. Scaun al vizitiului, la trăsuri. - 8. Compas de dogar. - Mr., megl. capră, istr. c?pre. Lat. capra (Pușcariu 279; Candrea-Dens., 248; REW 1647; DAR); cf. alb. kjepër, it. capra, prov., cat., sp. cabra, fr. chèvre. Der. căproi, s.n. (piedestal al vîrtelniței); căpresc, adj. (de capră); căprește, adv. (în felul caprelor); căprișor, s.m. (plantă erbacee, Cyperus flavescens, Cyperus fuscus); căprit, s.n. (căprior); căpriță, s.f. (dim. al lui capră; săricică, Atriplex litoralis); căpraș, s.m. (vizitiu al unei trăsuri de închiriat care nu este a sa); căpriu, adj. (căprui); căpros, adj. (mîndru, trufaș); căprui, adj. (cafeniu), care ar putea reprezenta un lat. *capruneus, cf. caprunus prov. cabrun. Der. neol.: caprifoi, s.m. (arbust ornamental); caprimulg, s.m. (varietate de rîndunică); caprin, adj. (de capră); capricorn, s.n. (constelație zodiacală; semn al zodiacului reprezentat printr-un țap); Caprifoi (var. caprifoi), nu este cuvînt pop., astfel încît nu este posibilă der. directă din lat. caprifolium (Densusianu, Hlr., 162; Pușcariu 283; REW 1852), abandonată de DAR.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CAPRARezultatele 1 - 10 din aproximativ 96 pentru CAPRA. ... pe zi în casă, Căprița după dânsul pe-o laviță sărea, Apoi și peste masă... Stăpânu-i suferea, Căci aștepta să vadă Curând, pe lângă capră, și o frumoasă iadă (Iar unde omul este pe cale de sporit Oricare suferință O poartă, mulțumit, Vânând a lui dorință.) Nu după ... Gheorghe Asachi - Capra, giunca și oaia, în companie cu leul Gheorghe Asachi - Capra, giunca şi oaia, în companie cu leul Capra, giunca și oaia, în companie cu leul de Gheorghe Asachi Capra, oaia și o giuncă Cu un leu foarte cumplit, Care domnea în o luncă, Între ii s-au învoit În companie dineoare De a face-o vânătoare, Și precum li se cuvine Să se-mpartă între sine. Capra-n cursă ce-au întins Pe un cerb întăi au prins, Și a ei vânat îndată Cătră soții săi arată. Atunci leul, împărat, Pe brâncă au numărat, Zicând: De știu socoteală, Suntem patru la-mpărțală. Pre vânat apoi-mparte, Făcându-și dintăi o parte. Zis-au: Asta mie-o ieu, Pentru că mă cheamă leu, Partea a doua se cuvine, După drept, celui mai tare, Ș-asta cred c-o știți pre bine! Partea a tria o rădic Pentru că sunt mai voinic, Iar cu partea de pe urmă Socoteala ni să curmă: Pre cel ce brânc-a să-ntindă Îl zugrum și-l fac Ion Creangă - Capra cu trei iezi ... Ion Creangă - Capra cu trei iezi Capra cu trei iezi de Ion Creangă Era odată o capră care avea trei iezi. Iedul cel mare și cu cel mijlociu dau prin băț de obraznici ce erau; iară cel mic era harnic și cuminte ... Alecu Donici - Turma și câinele Alecu Donici - Turma şi câinele Turma și câinele de Alecu Donici Am să vă spun de-o turmă și cele întâmplate La stână; dar întâi vreau să vă amintesc Că binele și răul, prin lupte ne-ncetate, O lume cârmuiesc. Că element, om, fiară, ființi nenumărate, Prin lupte se nutresc, Că oaia și cu capra, deși sunt o făptură, Nu sunt de o natură. Oaia, precum o știți, E blândă-ascultătoare, Iar capra-i șugubeață, și nu vă îndoiți Că-i și cam săritoare. Deci la o turmă bună, unde era oi mii Și capre două, trii, S-au auzit odată O ceartă prea ciudată, Căci oile ziceau Cam astfel între ele, Zbierând mereu: — Voi, caprelor, în turmă sunteți niște lichele; De ce dar ne conduceți ș-adese ne purtați? Prin curături, ogoare, voi faceți stricăciune, Voi despoiați copacii, pe garduri vă-agățați, Iar noi pățim rușine; Și oare nu-i mai bine Să aveți voi turma voastră și singure să fiți? — Nu — zise lor dulăul — voi, oilor, nu știți Că lupul totdeauna din turmă dijmuiește Și turma fără capre mai greu o risipește? Iar unde-s frunte ele, eu încă am un dar: Păzindu- ... ... cară. Cu lăutari și cu gloată Băui, nene, turma toată. Sărăcuț de maica mea! Când văzui că după toate Încă și dator mă scoate, O capră ce-mi rămăsese Și prin crânguri se dusese O luai la căutare Cât e ziulica mare. Capra-n deal, capra-i în vale, Nici că ... Petre Ispirescu - George cel viteaz ... se apropie de dânsul, care putea să-l vatame. Prin preajma locului aceluia trăia un pustnic într-o văgăună de munte. Acel pustnic avea o capră și el, după sufletul lui. Ea venea totdeauna, spre a se adăpa, la apele cele limpezi ale fântânei. Într-una din zile, păscând ... Anton Pann - Lupul, țapul și varza Anton Pann - Lupul, ţapul şi varza Lupul, țapul și varza de Anton Pann Un țăran la tîrg plecase. Și de vînzare luase Un lup, un ied și o varza. Nevrînd nici una să piarză Și nefiind nici călare, Vrea să treacă un rîu mare, Care era sa-l înoate Și să le treacă pe toate. Stînd în loc, se socotește Și întru sine șoptește, Cum și în ce chip să facă Cîte una să le treacă, Că fiind apa prea lată, Nu putea două dodată. "Să trec întîi lupul, zice, Capra varza o să-mi strice, Să trec varza, ș-așa încă, Lupul capra îmi mănîncă." Deci dacă-i veni în minte Și trecu capra nainte, Stătu iar să se gîndească Ca cum să o nemerească. Gîndind, zicea întru sine; "Trecui una, merse bine, Pîn-aci toate scăpară; Acum care să trec dară? Trecînd varza și lăsînd-o, 0 stricâ iedul rozînd-o, Precum lupul și el iară Îmi face iedul papară. 0, ce vită neunită Și marfă nepotrivită!" Dar mai gîndind: Ha! el zise, Nevoia minte-mi trimise", Trecu lupul, clătind capul, Ș-întoarse înapoi țapul. Trecu și varza îndatâ, Mereu făcînd judecată, Și mergînd a ... Ion Creangă - Dănilă Prepeleac ... fi eu acela, apoi am găsit o căruță... Ba e Prepeleac, ba nu-i el... Când iaca un om trecea iute spre târg c-o capră de vânzare. — Prietene, zise Dănilă, nu mi-i da capra ceea, să-ți dau carul ista? — Apoi... dă... capra mea nu-i de ... Ia, pe ist cu capra știu încaltea că bine l-am boit! Ia apoi și el capra și pornește iar spre târg. Dar capra tot capră; se smuncea în toate părțile, încât îi era acum lehamete de dânsa. — De-aș ajunge mai degrabă în târg, zise Prepeleac, ca să scap ... Constantin Stamati - Domnia elefantului Constantin Stamati - Domnia elefantului Domnia elefantului de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Acel mare și puternic, Măcar cât de bun să fie, nemândru și răbdător, Însă fiind făr’ de minte eu nu-l socotesc de vrednic Să fie cârmuitor; Căci odată elefantul s-au rânduit în domnie, Și măcar că ei, firește, au multă înțelepciune, Sunt la trup mari, arătoși Și vârtoși, Însă, lucru de minune, Că acest principe-al nostru avea atâta prostie, Că bietele oi și capre, plângându-se lui odată Asupra lupilor aprigi că le jupoaie de piele, El au început îndată A plânge de a lor jale, Și cu mânie răcnind: „O, lupi plini de vicleșuguri! O, tâlhari nelegiuiți, De unde vi s-au dat voie pe oi, capre să beliți?â€� Iar lupii, îngenunchind, Au zis: „Nu te întărta, O, doamne, măria ta! Căci însuși tu ne-ai dat voie, făcându-ți milă de noi, Să strângem cest bir ușor de la varvarele oi, Luând de fieștecare numai câte o pielcică, Ca să ne facem cojoace. Deci aceste toante dobitoace, Pentru așa lucru de nimică, Se jeluiesc măriei tale Degeaba și făr’ de cale...â€� Atunci ... Ion Heliade Rădulescu - Cutremurul Ion Heliade Rădulescu - Cutremurul Cutremurul de Ion Heliade Rădulescu Uiet, urlet s-aude! colcăie, sare pământul, Tremură, zguduie, saltă, colcăie, crapă, plesnește. Zguduie iar, răstoarnă; trosnet, țipăt s-aude, Spontaneu lumea se-nchină. Domnul trece-n mânie. Și crima se ascunde, păcatu-ncremenește; Tot păcătosu-așteaptă al lumii, al său finit; Pământul îl înghite și cerul îl strivește, Iar dreptul la cer cată, și Domnul s-a-mblânzit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ce spaimă fu aceasta! S-a-ngreuiat pământul Flori prin a lui vine fulgeră, șerpuiesc! Își scutură povara, că a pierit Cuvântul: Se bucură nedrepții, săracii flămânzesc. Și câtă fărdelege pe dânsul îl apasă! De sus câtă trufie strivește pe sărac! Sudori de sânge câte p-a trântorilor masă Și ce de viclenie! ce noduri se desfac! Și lenea se îmbuibă când muncitorul geme, Când gheara nedreptății într-însul s-a înfipt; Din carnea lui sfâșie, stăpână p-a lui vreme, Stăpână p-a lui pâine, pe viața-i mai cumplit. Ecclesia căzută e mută, surdă, tace. În van săracul strigă: "O, mater, ajutor!" E vitregă-a lui mater; pământul n-are pace, ... Ivan Andreievici Krâlov - Domnia elefantului Ivan Andreievici Krâlov - Domnia elefantului Domnia elefantului de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Acel mare și puternic, Măcar cât de bun să fie, nemândru și răbdător, Însă fiind făr’ de minte eu nu-l socotesc de vrednic Să fie cârmuitor; Căci odată elefantul s-au rânduit în domnie, Și măcar că ei, firește, au multă înțelepciune, Sunt la trup mari, arătoși Și vârtoși, Însă, lucru de minune, Că acest principe-al nostru avea atâta prostie, Că bietele oi și capre, plângându-se lui odată Asupra lupilor aprigi că le jupoaie de piele, El au început îndată A plânge de a lor jale, Și cu mânie răcnind: „O, lupi plini de vicleșuguri! O, tâlhari nelegiuiți, De unde vi s-au dat voie pe oi, capre să beliți?â€� Iar lupii, îngenunchind, Au zis: „Nu te întărta, O, doamne, măria ta! Căci însuși tu ne-ai dat voie, făcându-ți milă de noi, Să strângem cest bir ușor de la varvarele oi, Luând de fieștecare numai câte o pielcică, Ca să ne facem cojoace. Deci aceste toante dobitoace, Pentru așa lucru de nimică, Se jeluiesc măriei tale Degeaba și făr’ de cale...â€� ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru CAPRARezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentru CAPRA. Genesa Capitol 30 Genesa 29 Genesa Capitol 30 1 Cînd a văzut Rahela că nu face copii lui Iacov, a pismuit pe soru-sa, și a zis lui Iacov: ,,Dă-mi copii, ori mor!`` 2 Iacov s`a mîniat pe Rahela, și a zis: ,,Sînt eu oare în locul lui Dumnezeu, care te -a oprit să ai copii?`` 3 Ea a zis: ,,Iată roaba mea Bilha; culcă-te cu ea, ca să nască pe genunchii mei, și să am și eu copii prin ea.`` 4 Și i -a dat de nevastă pe roaba ei Bilha; și Iacov s`a culcat cu ea. 5 Bilha a rămas însărcinată, și a născut lui Iacov un fiu. 6 Rahela a zis: ,,Mi -a făcut Dumnezeu dreptate, și mi -a auzit glasul, și mi -a dăruit un fiu.`` De aceea i -a pus numele Dan (A judecat). 7 Bilha, roaba Rahelii, a rămas iar însărcinată, și a născut lui Iacov un al doilea fiu. 8 ... ... Domnului ce -l lasă inima: aur, argint, și aramă; 6 materii vopsite în albastru, în purpuriu, în cărmiziu, in subțire și păr de capră; 7 piei de berbeci vopsite în roș și piei de vițel de mare; lemn de salcîm, 8 untdelemn pentru sfeșnic, mirodenii pentru untdelemnul ungerii și ... care -l închinase Domnului. 23 Toți cei ce aveau ștofe (materii) văpsite în albastru, în purpuriu, în cărmiziu, in subțire și păr de capră, piei de berbeci văpsite în roș, și piei de vițel de mare, le-au adus. 24 Toți cei ce puteau aduce prin ridicare un prinos ... văpsit în albastru, în purpuriu, în cărmiziu și in subțire. 26 Toate femeile cu tragere de inimă și iscusite au tors păr de capră. 27 Fruntașii poporului au adus pietre de onix și alte pietre pentru efod și pieptar; 28 mirodenii și untdelemn, pentru sfeșnic, pentru untdelemnul ungerii și ... Deuteronomul Capitol 14 Deuteronomul 13 Deuteronomul Capitol 14 1 Voi sînteți copiii Domnului, Dumnezeului vostru. Să nu vă faceți crestături și să nu vă radeți între ochi pentru un mort. 2 Căci tu ești un popor sfînt pentru Domnul, Dumnezeul tău, și Domnul Dumnezeul tău te -a ales, ca să fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe fața pămîntului. 3 Să nu mănînci niciun lucru urîcios. 4 Iată dobitoacele pe cari să le mîncați: boul, oaia și capra; 5 cerbul, căprioara și bivolul; zimbrul, capra neagră, capra sălbatică și girafa. 6 Să mîncați din orice dobitoc care are copita despicată, unghia despărțită în două și rumegă. 7 Dar să nu mîncați din cele ce rumegă numai, sau cari au numai copita despicată și unghia despărțită în două. Astfel, să nu mîncați cămila, iepurele și iepurele de casă, cari rumegă, dar n`au copita despicată: să le priviți ca necurate. 8 Să nu mîncați porcul, care are copita despicată, dar nu rumegă: să -l priviți ca necurat. Să nu mîncați din carnea lor, și să nu vă atingeți de trupurile lor moarte. 9 Iată dobitoacele din cari veți mînca, din toate cele ce sînt în ... Genesa Capitol 31 Genesa 30 Genesa Capitol 31 1 Iacov a auzit vorbele fiilor lui Laban, cari ziceau: ,,Iacov a luat tot ce era al tatălui nostru, și cu averea tatălui nostru și -a agonisit el toată bogăția aceasta.`` 2 Iacov s`a uitat și la fața lui Laban; și iată că ea nu mai era ca înainte. 3 Atunci Domnul a zis lui Iacov: ,,Întoarce-te în țara părinților tăi și în locul tău de naștere; și Eu voi fi cu tine.`` 4 Iacov a trimes de a chemat pe Rahela și pe Lea, la cîmp la turma lui. 5 El le -a zis: ,,După fața tatălui vostru, văd bine că el nu mai este ca înainte; dar Dumnezeul tatălui meu a fost cu mine. 6 Voi înșivă știți că am slujit tatălui vostru cu toată puterea mea. 7 Și tatăl vostru m`a înșelat: de zece ori mi -a schimbat simbria; dar Dumnezeu nu i -a îngăduit să mă păgubească. 8 Ci cînd zicea el: ,,Mieii pestriți să fie simbria ta,`` toate oile ... ... Dumnezeu ca jertfă de vină, pentru păcatul pe care l -a făcut, o parte femeiască din turmă, și anume, o oaie sau o capră, ca jertfă ispășitoare. Și preotul să facă pentru el ispășirea păcatului lui. 7 Dacă nu va putea să aducă o oaie sau o capră, să aducă Domnului ca jertfă de vină pentru păcatul lui două turturele sau doi pui de porumbel, unul ca jertfă de ispășire, iar celalt ca ... Leviticul Capitol 22 Leviticul 21 Leviticul Capitol 22 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 Vorbește lui Aaron și fiilor lui, ca să se ferească de lucrurile sfinte, cari Îmi sînt închinate de copiii lui Israel, și să nu necinstească Numele Meu cel sfînt. Eu sînt Domnul. 3 Spune-le: ,,Orice om dintre urmașii voștri și din neamul vostru, care se va apropia de lucrurile sfinte pe cari le închină Domnului copiii lui Israel, și care va avea pe el o necurăție, omul acela să fie nimicit dinaintea Mea. Eu sînt Domnul. 4 Orice om din neamul lui Aaron, care va avea lepră sau scurgere de sămînță, să nu mănînce din lucrurile sfinte pînă nu va fi curat. Tot așa și cel ce se va atinge de cineva spurcat prin atingerea de vreun mort, de cel ce va avea o lepădare de sămînță în somn, 5 cel ce se va atinge de o tîrîtoare și se va spurca, sau un om atins de vreo necurăție oarecare și care se va fi făcut necurat prin ea. 6 Cine se va atinge de aceste lucruri, va fi necurat pînă seara; să nu mănînce din ... ... 13 În urmă Mical a luat terafimul și l -a pus în pat; i -a pus o piele de capră în jurul capului, și l -a învelit cu o haină. 14 Cînd a trimes Saul oamenii să ia pe David, ea ... ca să -l omor.`` 16 Oamenii aceia s`au întors, și iată că terafimul era în pat, și în jurul capului era o piele de capră. 17 Saul a zist către Mical: ,,Pentru ce m`ai înșelat în felul acesta, și ai dat drumul vrăjmașului meu, și a ... Matei Capitol 25 Matei 24 Matei Capitol 25 1 Atunci Împărăția cerurilor se va asemăna cu zece fecioare, cari și-au luat candelele, și au ieșit în întîmpinarea mirelui. 2 Cinci din ele erau nechibzuite, și cinci înțelepte. 3 Cele nechibzuite, cînd și-au luat candelele, n`au luat cu ele untdelemn; 4 dar cele înțelepte, împreună cu candelele, au luat cu ele și untdelemn în vase. 5 Fiindcă mirele zăbovea, au ațipit toate, și au adormit. 6 La miezul nopții, s`a auzit o strigare: ,Iată mirele, ieșiți -i în întîmpinare!` 7 Atunci toate fecioarele acelea s`au sculat și și-au pregătit candelele. 8 Cele nechibzuite au zis celor înțelepte: ,Dați-ne din untdelemnul vostru, căci ni se sting candelele.` 9 Cele înțelepte le-au răspuns: ,Nu; ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă nici vouă; ci mai bine duceți-vă la cei ce vînd untdelemn și cumpărați-vă.` 10 Pe cînd se duceau ele să cumpere untdelemn, a venit mirele: cele ce erau gata, au intrat cu el în odaia de nuntă, și s`a încuiat ușa. 11 Mai pe urmă, au venit și celelalte fecioare, și au ... ... Doamne Dumnezeule, prin ce voi cunoaște că o voi stăpîni?`` 9 Și Domnul i -a zis: ,,Ia o juncană de trei ani, o capră de trei ani, un berbec de trei ani, o turturea și un pui de porumbel.`` 10 Avram a luat toate dobitoacele acestea, le ... Genesa Capitol 32 Genesa 31 Genesa Capitol 32 1 Iacov și -a văzut de drum; și l-au întîlnit îngerii lui Dumnezeu. 2 Cînd i -a văzut, Iacov a zis: ,,Aceasta este tabăra lui Dumnezeu!`` De aceea a pus locului aceluia numele Mahanaim (Tabără îndoită). 3 Iacov a trimes înainte niște soli la fratele său Esau, în țara Seir, în ținutul lui Edom. 4 El le -a dat porunca următoare: ,,Iată ce să spuneți domnului meu Esau: ,,Așa vorbește robul tău Iacov: ,,Am locuit la Laban, și am rămas la el pînă acum; 5 am boi, măgari, oi, robi și roabe, și trimet să dea de știre lucrul acesta domnului meu, ca să capăt trecere înaintea ta.`` 6 Solii s`au întors înapoi la Iacov, și au zis: ,,Ne-am dus la fratele tău Esau; și el vine înaintea ta, cu patru sute de oameni.`` 7 Iacov s`a spăimîntat foarte mult, și l -a apucat groaza. A împărțit în două tabere oamenii pe cari -i avea cu el, oile, boii și cămilele, 8 și a zis: ,,Dacă vine ... ... primi dela ei ca dar: aur, argint și aramă; 4 materii vopsite în albastru, purpuriu, cîrmiziu, pînză de in subțire și păr de capră; 5 piei de berbeci vopsite în roș și piei de vițel de mare; lemn de salcîm; 6 untdelemn pentru sfeșnic, mirodenii pentru untdelemnul ungerii și ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CAPRARezultatele 1 - 10 din aproximativ 55 pentru CAPRA. ... care face parte din obiceiurile practicate de Anul nou și care constă din executarea unor figuri comice de către un personaj mascat cu cap de capră ( I 1 ) care bate ritmic din fălci ; p . ext . personaj mascat astfel ; turca . 3. ( Art . ) Numele unui joc de copii , în care un copil stă ... ... Despre animale ) Din familia oii și a caprei ; ( despre produse ) care provin de la oi sau de la capre ; de oaie sau de capră ȚAP , țapi , s . m . 1. Masculul caprei domestice , al caprei negre și al căprioarei . 2. Pahar special de bere , cu toartă , având capacitatea de 300 ml ; conținutul unui astfel de pahar . 3. ( Art . ) Numele unei constelații în care intră Soarele la solstițiul de ... BEHEHÉ interj . , subst . 1. Interj . Cuvânt care imită strigătul oilor sau al caprelor ; mehehe . 2. Subst . Miel ; oaie ; capră ... CĂPRÉSC , - EÁSCĂ , căprești , adj . De capră . - Capră ... CĂPRÍȚĂ , căprițe , s . f . 1. Diminutiv al lui capră ( 1 ) ; căprișoară . 2. Plantă erbacee alburie , cu flori verzi ( Atriplex litoralis ) . - Capră ... ÍBEX , ibecși , s . m . Varietate de capră ... MOHAÍR , mohairuri , s . n . Păr de capră angora , folosit în industria textilă pentru stofe , covoare , fetru etc . ; p . ext . postav sau stofă țesută din lână amestecată cu păr de capră ... ȘEVRÓ , șevrouri , s . n . Piele moale și subțire ( prelucrată din piele de capră ȚA interj . ( Repetat ) Strigăt cu care se cheamă sau se alungă caprele și oile . - ... ANGÓRA s . f . Nume dat unor specii de animale ( capră Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||