|
|
||
Vezi și:DACĂ,
CÂND,
CĂ,
CUM,
FEEDBACK,
FIINDCĂ,
INTERACȚIUNE,
PENTRU
... Mai multe din DEX...
CAUZAL - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CAUZÁL, -Ă, cauzali, -e, adj. Privitor la cauză, de cauză. * Propoziție cauzală = propoziție subordonată care exprimă cauza pentru care se săvârșește acțiunea din propoziția regentă și care corespunde complementului circumstanțial de cauză. Conjuncție cauzală = conjuncție care introduce o propoziție cauzală. [Pr.: ca-u-] - Din lat. causalia, fr. causal.Sursa : DEX '98 cauzál adj. m. (sil. ca-u-), pl. cauzáli; f. sg. cauzálă, pl. cauzáleSursa : ortografic CAUZÁL, -Ă adj. 1. de cauză, referitor la cauză. o propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție circumstanțială care arată săvârșirea acțiunii din regentă; conjucție ~ă = conjuncție care introduce o propoziție cauzală. 2. (log.) implicație ~ă = implicație care exprimă relația cauzală în propozițiile condiționale. (< fr. causal, lat. causalis)Sursa : neoficial CAUZÁL \~ă (\~i, \~e) Care ține de cauză; propriu cauzei. [Sil. ca-u-] /<lat. causalis, fr. causalSursa : NODEX CAUZÁL, -Ă adj. De cauză, referitor la cauză. * Propoziție cauzală (și s.f.) = propoziție circumstanțială care arată cauza acțiunii din propoziția regentă sau dintr-o propoziție coordonată; conjuncție cauzală = conjuncție care introduce o propoziție cauzală. [Pron. ca-u-. / < fr. causal, cf. lat. causalis].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CAUZALRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru CAUZAL. George Coșbuc - Un imn preasfintei gramatice ... George Coşbuc - Un imn preasfintei gramatice Un imn preasfintei gramatice de George Coșbuc Te salut pe tine, - articol cauzal și omogen, Indirect contras în fraza cu subiectul epicen! Voi, interjecțiuni concrete și-optative principale, Rădăcini prin apoziții singular adjectivale, Voi, cantitative - abstracte subiective-n ... Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română ... naționale -- contactul cu poporul ori cu literatura populară -- cultivarea prozei --, cercetările istorice și lingvistice -- sunt, și în Moldova, și în Ardeal, fapte concomitente și legate cauzal Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre Vasile Pârvan - Datoria vieţii noastre Datoria vieții noastre de Vasile Pârvan Lecție de deschidere a cursurilor de istoria antică și de istoria artelor, ținute în semestrul de iarnă 1919 - 1920 la Universitatea din Cluj, citită în ziua de 3 noiembrie 1919 De la o zi la alta popoarele trăiesc prin munca, mereu aceeași, a celor mulți. Singura oboseală ce și-o dă sufletul omului simplu e de a păstra cât mai neschimbat meșteșugul din bătrâni, care îi dă - după meseria ce o are - hrana. Și memoria populară e foarte precisă: unele procedee își au începutul lor, identic cu forma de azi, în epoca preistorică. Continuitatea civilizațiilor populare în cursul mileniilor e propriu-zis un simplu reflex al continuității vieții din natură: evoluția acesteia se petrece în limite de timp așa de imense, încât sunt neaccesibile controlului uman; se poate așadar vorbi de o adevărată eternitate a primitivismului popular, conservativ. Istoric, adică evolutiv-uman, popoarele trăiesc numai prin fapta precursorilor și revoltaților. Aceștia tulbură ca niște demoni, perpetuu nemulțumiți, beatitudinea lenei spirituale a contemporanilor, le deșteaptă iluzii și apetituri, le răscolesc patimile, le dărâmă prețiosul echilibru al perfectei inerții. Fie ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Cauza pesimismului în literatură și viață Constantin Dobrogeanu-Gherea - Cauza pesimismului în literatură şi viaţă Cauza pesimismului în literatură și viață de Constantin Dobrogeanu-Gherea Într-un mic studiu critic e foarte greu a vorbi despre o chestie însemnată; sunt neajunsuri fatale care țin de marginile restrânse ale unui articol. Foarte des se întâmplă să nu fii înțeles așa cum ai fi dorit, pentru că n-ai avut destul spațiu pentru a-ți explica gândirile în toată întinderea lor. De altmintrelea nu numai sriitorul și spațiul restrâns al unui articol sunt de vină, ci de multe ori și nebăgarea de seamă a cititorului. Toate acestea împreună sunt pricina pentru care articolul meu Decepționismul ... din volumul întâi a fost de mulți înțeles foarte greșit. Așa, spre pildă, dl Petrașcu, într-un studiu critic asupra lui Eminescu, zice următoarele: „La noi, dl Gherea Dobrogheanu crede cu siguranță că pricina acestui decepționism, cum îl numește domnia sa, ar sta în disproporția dintre făgăduințele mari și actele mici ale revoluției noastre de la 1848. Spiritele au fost exaltate mai întâi de vorbe, în urmă desiluzionate de fapte, și astăzi ele respiră în această deziluzie." Ceea ce pot zice cu siguranță ... Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867 de Titu Maiorescu Cuprins 1 PREFAȚA AUTORULUI LA EDIȚIA DE LA 1874 2 PREFAȚA LA EDIȚIA DINTÂI 3 PREFAȚA LA EDIȚIA DE LA 1892 4 I - Condițiunea materială a poeziei 5 II - Condițiunea ideală a poeziei PREFAȚA AUTORULUI LA EDIȚIA DE LA 1874 Iluzii pierdute — iată semnul timpului în care trăim. Stăpânirea frazei încetează. Numai deziluzionarea să nu treacă în scepticism. Puținii bărbați eminenți ce-i avem au început să se retragă unul câte unul din viața publică, iar în locul lor năvălește mulțimea mediocrităților și, cu steagul naționalismului și al libertății în frunte, acea gloată de exploatatori, pentru care Dunărea nu e destul de largă ca să-i despartă de Bizanț. În contra lor rezistența, fie și violentă, era o datorie. De aci critica! Însă critica unde trebuie și constructivă unde poate. Paginile următoare cuprind un șir de cercetări critice asupra câtorva forme de cultură română din ultimele decenii. Scrierile astfel împreunate în volumul de față sunt o retipărire din Convorbiri literare. Prezentându-se acum singure înaintea publicului și lipsite de vecinătatea și de sprijinul scriitorilor ... Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele Istoria ideilor mele [1] de Alexandru Dimitrie Xenopol I. E. Torouțiu, Studii și documente literare . Vol. IV. Junimea. (București: Inst. Arte grafice Bucovina, 1933), pp. 368-428 Note de Torouțiu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 Izvoare 12 NOTE I A RIRIA Comment veux tu que Je comprenne Quand mon amour est si gĂ©ant Quand il me tire du nĂ©ant NĂ©ant de l'âme oĂ¹ j'ai vĂ©cu Jusqu'Ă ce que je t'ai connu? Comment veux-tu que je comprenne? 6 AoĂ»t 1901 Vörishofen [2] Mai mulți oameni, cari au găsit hrana sufletului lor în lumea cugetării, au scris amintirile vieții lor personale. În paginile ce urmează stau cuprinse acele ale desfășurării zilelor mele, însă privită aproape numai din punctul de vedere al desvoltării ideilor asupra lucrurilor și a lumii. Deși idealismul nu e product al individualității, și aceasta nu poate fi pe deplin cunoscută fără cercetarea fiziologică și psichologică a ființei ce-i dă naștere, voiu căuta să, desfac, pe cât se ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CAUZALRezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru CAUZAL. DÁCĂ conj . 1. ( Introduce o propoziție condițională ) În cazul că . . . , presupunând că . . . , de . . . Doar dacă . Numai dacă . 2. ( Introduce o propoziție optativă ) Numai de . . . Dacă nu m - ar vedea cineva . 3. ( Introduce o propoziție temporală , având uneori și o nuanță condițională sau cauzală ) Când , în ( sau din ) momentul când , de îndată ce , după ce . 4. ( Introduce o propoziție cauzală ) Fiindcă , pentru că , deoarece . Dacă nu știa să scrie , umbla de la unul la altul . 5. ( Introduce o propoziție concesivă ) Cu toate că , deși . 6. ( Introduce o propoziție interogativă indirectă ) Că , de . . . 7. ( Cu valoare adverbială ) Cu greu , abia . 8. ( În expr . ) Las ' dacă = a ) desigur că nu ; b ) ( în construcții negative ) nu mai încape îndoială că . . . - De ^4 + CÂND adv . , conj . I. Adv . ( În propoziții interogative ) În ce moment ? în care perioadă de timp ? Când a sosit ? II. Conj . 1. ( Introduce o propoziție temporală ) a ) În momentul sau în vremea în care . . . Când a văzut - o , s - a bucurat . b ) După ce . Când i - a pierdut din ochi , s - a ridicat . c ) Înainte de ( a ) . . . , până ( a ) nu . . . Parada începuse când a sosit . d ) Deși ; în vreme ce . Când altul s - ar bucura , tu ești nepăsător . e ) Și ( deodată ) . Au ajuns , când , ce să vezi ? 2. ( Introduce o propoziție atributivă în legătură cu noțiuni de timp ) ( În ) care . Acum e timpul când vin copiii . 3. ( Introduce o propoziție cauzală cu nuanță temporală ) Fiindcă , deoarece , o dată ce . Când știa că trebuie să plece nu mai putea dormi . 4. ( Introduce o propoziție condițională ) Dacă , de . Ce să spui când nu ai nimic de spus ? 5. ( Introduce o propoziție completivă directă ) Spune - mi când să CĂ conj . 1. Introduce propoziții subordonate : a ) completive ; Am spus că nu pot veni ; b ) subiective : Așa - i c - a venit și rândul meu ? ; c ) atributive : Gândul că nu pot pleca mă chinuie ; d ) ( cauzale ) căci , fiindcă . Hai acasă că - i târziu ; e ) ( consecutive ) încât , de . E atât de slab , că - l bate vântul ; f ) ( concesive ) deși , cu toate că , măcar că . Și omul , că - i om , și nu poate să înțeleagă ; g ) ( temporale ) după ce , când . Acum că ne - am odihnit , pot să - ți povestesc întâmplarea . 2. ( Pop . ) Și . Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala , că tot se isprăvește . 3. ( În expr . ) Nici că = nu . ( Adversativ ) Numai că = dar , însă . 4. Într - adevăr , așa e . Că bine zici d - ta . 5. De ce ( nu ) ! cum ( nu ) ! Că nu mai vine odată . 6. Doar . Da cum nu ! Că nu mi - oi feșteli eu obrazul ! 7. ( În formarea unor loc . ) Cum că , după ce că , măcar că CUM adv . , conj . A. Adv . I. ( Interogativ ) . 1. În ce mod ? Cum ai făcut de ai venit ? 2. ( Exprimă părerea de rău , contrarietatea , surpriza , mirarea , indignarea etc . ) Se poate ? adevărat să fie ? 3. Ce ? poftim ? 4. Cu cât ? cu ce preț ? Cum dai merele ? II. ( Explicativ ) Cât de ( mare , mult , bine , tare etc . ) Cum îți plac florile ! B. Conj . ( Stabilește raporturi de subordonare ) 1. ( Introduce o completivă directă sau indirectă ) Privind în urma lor cum se duceau , rămase gânditor . 2. ( Introduce o propoziție modală ) M - au văzut cum dormeam . 3. ( Introduce o propoziție cauzală ) Deoarece , întrucât ; fiindcă . Băiatul , cum e muncitor , va obține nota maximă . 4. ( Introduce o propoziție concesivă ) Cu toate că , deși . 5. În așa fel , încât . Să se facă un palat cum seamăn pe lume să nu aibă . 6. În măsura în care , pe cât . Nu mă vreți voi , cum înțeleg ? 7. Îndată ce . 8. ( Introduce o propoziție atributivă ) În care . Din ceasul cum te - am văzut , te - am recunoscut . 9. ( Înv . ; introduce o propoziție finală ) Pentru că . Își va pune toate puterile cum să - și sfârșească slujba . 10. ( Introduce o propoziție subiectivă ) Cum te porți nu e ... a diferite sisteme ( biologice , tehnice etc . ) în scopul menținerii stabilității și echilibrului lor față de influențe exterioare ; retroacțiune inversă , conexiune inversă , cauzalitate inelară , lanț cauzal FIÍNDCĂ conj . ( Arată legătura cauzală dintre afirmația din propoziția regentă și cea din propoziția subordonată ) Pentru că , deoarece ; de vreme ce . - Fiind ( < fi ) + INTERACȚIÚNE , interacțiuni , s . f . 1. Formă de legătură a obiectelor , a fenomenelor etc . , manifestată printr - o influențare , condiționare sau acțiune cauzală reciprocă . 2. ( Fiz . ) Acțiune reciprocă între două sau mai multe corpuri , sisteme fizice , fenomene ... PÉNTRU prep . I. ( Exprimă un raport cauzal ) 1. Din cauza . . . , din pricina . . . , datorită . . . Pentru asta a plecat . 2. ( Introduce un complement indirect ) Mulțumește pentru buna găzduire . II. ( Exprimă un raport ... |
||