|
|
||
|
Cuvântul GREUTĂȚI nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: GREUTATE Vezi și:GREU, CONTRAGREUTATE, SEMIGREU, BALANȚĂ, CÂNTĂRI, CÂNTAR, COMPACITATE, DECIMAL, DEPLASAMENT, HECTOLITRIC, LITRĂ ... Mai multe din DEX...GREUTĂȚI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. GREUTÁTE, greutăți, s.f. I. 1. Apăsare pe care o exercită un corp asupra unei suprafețe (orizontale) pe care se sprijină; însușirea unui corp de a fi greu; forță care se exercită asupra unui corp sau cu care un corp este atras de pământ; greime. * Greutate specifică = greutate a unității de volum dintr-un anumit corp; mărime care indică, în procente, raportul în care se află o parte a unei colectivități față de întreaga colectivitate; fig. valoare proprie a unui lucru. Centru de greutate V. centru. Greutate atomică = număr care arată de câte ori atomul unui element este mai greu decât a 12-a parte din masa atomului de carbon. Greutate moleculară = număr egal cu suma greutăților atomice ale elementelor unei molecule. 2. Corp, obiect etc. având o masă (relativ) mare (și cărat de cineva sau de ceva). ** Fig. Senzație de apăsare (fiziologică sau morală), de oboseală, de neliniște. * Expr. A i se lua (sau a-i cădea) (cuiva) o greutate de pe inimă = a scăpa de o mare grijă. 3. Bucată de metal de formă caracteristică și cu masa etalonată, care serveşte la stabilirea masei ori greutății altor corpuri (prin cântărire). ** Bucată de metal sau de alt material, care îndeplinește anumite funcții într-un mecanism. 4. Halteră. ** Obiect metalic de formă sferică, folosit la probele atletice de aruncări; p. ext. probă sportivă în care se aruncă acest obiect. II. 1. Dificultate, piedică în realizarea unui lucru. * Loc. adv. Cu (mare) greutate = (foarte) greu. 2. (Fam.) Influență, trecere, putere. ** Putere de convingere; valoare documentară. 3. Gravitate; asprime. Greutatea unei pedepse. [Pr.: gre-u-] - Greu + suf. -ătate.Sursa : DEX '98 Greutate ≠ ușurințăSursa : antonime GREUTÁTE s. v. influență, înrâurire, putere, trecere.Sursa : sinonime GREUTÁTE s. 1. v. povară. 2. apăsare, povară, sarcină. (Mijlocul i se frânge sub \~ bagajelor.) 3. (FIZ.) greutate atomică = masă atomică; greutate moleculară = masă moleculară. 4. v. apăsare. 5. halteră. 6. (înv. și reg.) piatră, (Ban. și Transilv.) plumb. (\~ de cântar.) 7. (Munt.) coinac. (\~ la fântână.) 8. v. dificultate. 9. v. încercare. 10. încercare, necaz, nevoie, suferință, vicisitudine, (înv.) ispită. (A trecut prin multe \~ăți.) 11. v. greu. 12. v. problemă. 13. v. șicană. 14. v. adversitate. 15. v. vicisitudine. 16. efort, osteneală, trudă. (Cu multă \~ a izbutit.) 17. asprime.Sursa : sinonime greutáte s. f. (sil. gre-u-), g.-d. art. greutății; pl. greutățiSursa : ortografic GREUT//ÁTE \~ăți f. 1) Forță exercitată asupra unui corp sau cu care un corp este atras de pământ. * \~ specifică a) greutatea unității de volum dintr-un corp; b) valoare. 2) Valoarea numerică a unui corp aflat la cântărire. \~atea unei banderole. 3) Piesă de metal etalonată, care serveşte drept unitate de măsură la cântărit. 4) sport Obiect metalic, de formă sferică, folosit în probele atletice de aruncări. 5) sport Dispozitiv de atletică grea, constând dintr-o bară de metal prevăzută la capete cu discuri de diferite dimensiuni; halteră. 6) Ceea ce se încarcă într-un vehicul (pentru a fi transportat); încărcătură. 7) Factor care încurcă la realizarea unui lucru; dificultate. * Cu (mare) \~ foarte greu. 8) fig. Senzație neplăcută apăsătoare. A simți o \~ pe suflet. 9) fam. Importanță recunoscută într-un anumit domeniu; pondere. 10) Putere de convingere în ceva; grad de încredințare de ceva. \~atea documentului. 11) Caracter grav; gravitate. \~atea crimei. [G.-D. greutății] /<lat. grevitas, \~atisSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru GREUTĂȚIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 213 pentru GREUTĂȚI. Titu Maiorescu - Din experiență ... comun de comunicare, adică lipsei de un înțeles comun al cuvintelor, prin care își exprimă gândurile, deși vorbesc aceeași limbă. Să facem abstracție de această greutate oarecum artificială. Oamenii mai pot să nu se cunoască din cauza facilității intenționate, adică din cauza deosebirii între ceea ce gândesc și ceea ce spun ... Alecu Russo - Despre "Steaua Dunării" ... se poate, de nu ai fi judecător la Berlin, adică Vornicia de aprozi și Divan de întărituri. Cumpănește și dezleagă cum se poate uni astă greutate cu fala vestită, cu mâna darnică și inima cea deschisă a românului... IV. Altă descoperire am făcut, că răul e lipicios ca ciuma ... Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beției ... cel beat? Diavolul nimica așa nu iubește, ca beția și trândăvia; pentru că nimenea așa de ușor nu împlinește voia diavolului, ca bețivul. Și ce greutate este diavolului a înșela pe cel beat, care, fiind întunecat și înviforat cu tăria băuturii, nu poate să judece drept și care chiar ... din pricina cărora se face neputincios și netrebnic și pentru gospodăria sa, și pentru obște, și pentru patrie și este nu mai mult decât o greutate pe pământ. Mulți zic că bețivul nici o stricăciune nu face altora. Cum nu face? Bețivul face stricăciune nu numai sieși, ci la mulți, pentru ... Alexei Mateevici - Munca noastră Alexei Mateevici - Munca noastră Munca noastră de Alexei Mateevici Articol apărut în Basarabia nr. 59, 1906, semnat cu pseudonimul Fl. Măgureanu. Anul se sfârșește. Încă vreo câteva zile și el se va duce în vecinicie. Și iată dar că ne vedem la hotarul trecutului și viitorului nostru. Obiceiul omului este că, trecând o bucată de vreme din viața lui și el intră în alta, să prețăluiască și să judece cele trecute și petrecute de dânsul mai înainte, pentru ca în acest chip să afle cum se cuvine să-și poarte trebile în viața lui viitoare. Și, în adevăr, acesta este cel mai bun mijloc pentru dobândirea științei în ale vieții. De aceea și o tovărășie anumită de oameni, care și-a pus o țintă și ține negreșit să ajungă și să nimerească ținta asta, trebuie, din când în când, să se mai întoarcă cu fața înapoi și să mai caute ce urme a lăsat acolo munca lor îndreptată la ajungerea dorinței obștești. Și dacă munca lor este trainică și folositoare, apoi trebuie s-o urmeze și mai încolo tot ca și mai în urmă, iar dacă nu, să se silească ca să găsească chipuri mai ... Emil Gârleanu - Voinicul! Voinicul! de Emil Gârleanu L-a adus ciobanul de urechi, ca pe-un biet măgar ce era. I-a pus o pocladă, pe pocladă — șaua de lemn, și i-a strâns chinga bine, căci aveau să meargă la târg. Apoi a-nceput să-i grămădească pe spate: o sarică — a ciobanului; două lăvicere — ale stăpânului; patru tivgi cu lapte, câte două de fiecare parte, să se cumpănească; opt sedile cu brânză — patru și patru; iar deasupra, moț, cei doi băieți ai stăpânului, veniți la stână din ajun, spate la spate, să nu-și scoată ochii. Dar pe când ciobanul, ștergându-și sudoarea cu dosul mâinii, de pe frunte, aducea poclada s-o puie pe sărmanul dobitoc, un purice sări de pe mâna ciobanului pe spinarea măgarului și-și făcu un locușor sub o încrețitură a poclăzii, tocmai cât îi trebuia să fie la largul lui. „O să stau la umbrăâ€�, gândea puricele, iar ciobanul încărca mereu. Cât era de mic puricele, ce loc prindea? Iar greutatea care îndoia genunchii măgarului cum putea să-l apese? Și-au pornit la ... Ion Luca Caragiale - Poziția ministerială față cu revizuirea Ion Luca Caragiale - Poziţia ministerială faţă cu revizuirea Poziția ministerială față cu revizuirea de Ion Luca Caragiale De alaltăieri, Camera și Senatul, întrunite în localul acestui din urmă, au început a ține ședințe secrete spre a pregăti tărâmul pentru desbaterea cestiunii israelite. Secretul acestor ședințe este mai mult formal, și n-are alt scop decât a face desbaterea prealabilă a parlamentului mai comodă; după închiderea ședinței secrete, publicul care se interesează de mișcarea parlamentară și care n-a fost admis a asista, totuși poate afla toate câte s-au petrecut în acea ședință. În întâia zi, precum se spune, guvernul a dat citire întregei corespondențe diplomatice ce a ținut cu străinătatea dela notificarea oficială a tratatului de [la] Berlin și până acuma. Aceea ce este, mai presus de toate, trăsură caracteristică comună a pieselor citite, este că guvernul, în toate notele sale cătră puteri, nu face alta decât a stărui să ni se recunoască independența, invocând pentru aceasta fel de fel de argumente și de motive și nepomenind nimica despre condiția impusă în tratat pentru recunoașterea acelei ... Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară" Mihail Kogălniceanu - Introducţie la "Dacia literară" Introducție la "Dacia literară" de Mihail Kogălniceanu La anul 1817, dl Racocea, c. c. translator românesc în Lemberg, publică prospectul unei foi periodice ce era să iasă pentru întâiași dată în limba românească. Planul său nu se putu aduce în împlinire. La anul 1822, dl Z. Carcalechi, în Buda, cercă pentru a doua oară o asemene întreprindere, dar și aceasta fu în zadar. În sfârșit, la 1827, dl I. Eliad vru și ar fi putut, pe o scară mult mai mare, să isprăvească aceea ce Racocea și Carcalechi nu putură face. Ocârmuirea de atunce a Țării Românești nu-i dădu voia trebuincioasă. Așa, puținii bărbați care pe atunce binevoia a se mai îndeletnici încă cu literatura națională pierdură nădejdea de a vedea vreodată gazete românești. Numai doi oameni nu pierdură curajul, ci așteptară toate de la vreme și de la împrejurări. Aceștii fură dl aga Asachi și dl I. Eliad; unul în Moldavia, altul în Valahia păstrau în inima lor focul luminător al științelor. Așteptarea lor nu fu înșelată. Împrejurări cunoscute de toți le veniră întru ajutor. Așa, la 1 iunie 1829 în Iași, ALBINA ... Dimitrie Anghel - Floarea de aloes Dimitrie Anghel - Floarea de aloes Floarea de aloes de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Un vis simbolic", în Tribuna , XV, 159, 22 iul. [4 aug.] 1911, p. 2. Întîiul pas pe care îl faci într-o casă străină, te înfioară. Neprietenos răspunde ecoul și umbra ta se zugrăvește stranie pe pereții albi. Viața statornicită are tainele ei, îmbătrînitul disc al soarelui, ce apare și dăinuiește anumite ceasuri la ferești, luminînd tot altfel lucrurile, le dă o șlefuire, un lustru, cu care ochii tăi se deprind și fără de care nu pot fi veseli. În pridvorul tăcut, știi că în cutare anotimp, ca să lumineze perdelele verzi de frunze, albastrul va înflori strugurii de glicină ; treptele scării de piatră, de le vei coborî, presimți ce mireasmă o să te întîmpine ; de vei ridica ochii peste marginea verde a stratului, ți se va părea firesc că în aer joacă pulberea de aur a stînjeneilor ; de te vei întoarce spre răsărit, floarea soarelui ce poartă un nimb în jurul ei, nu te va mira că o biată floare îți arată imaginea soarelui pe pămînt... Dar eu, nu le puteam ști acestea la vîrsta mea și intrînd în casa ... ... lângă mine, zise boierul, care ședea acum pe un jilț în mijlocul țăranilor. — S-avem iertare, cucoane, n-om putea, că doar acolo-i greutate, nu șagă. — Ia cearcă și vezi. Moș Ion Roată se duce și vrea să ridice bolovanul, dar nu poate. — Ia du-te și ... Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor ... în condicile judecătoriilor și o cercetare despre soarta trecută a viețuirii dezrobiților, aceste două fapte economice s-ar putea ușor dovedi. Convicția de greutate ce se întâmpina a se vinde țiganii ne aduce la altă convicție, anume că proprietarii de țigani aveau un capital ce nu le ... Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau și Horațiu ... Rima e sclavă și știe-a se supune ș-asculta; Când știm să avem voință și-n adins s-o căutăm, Mintea fără greutate se deprinde, ș-o aflăm. Rima la cuvânt se pleacă greutăți făr-a-arăta Și-l dezvoltă ajutându-l, în loc de a ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GREUTĂȚIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 209 pentru GREUTĂȚI. ... GREU , GREA , grei , grele , adj . , GREU , adv . , s . n . I. Adj . 1. Care apasă cu greutate asupra suprafeței pe care stă ; care are greutate ( mare ) ; care cântărește mult . Corp greu . 2. Care este împovărat , îngreuiat , încărcat . Sac greu . II. Adj . 1. ( Despre părți ale corpului ) Care pare că apasă ... etc . ; ( despre aer ) care miroase rău ; încărcat ; p . ext . apăsător , copleșitor . 4. ( Despre noapte , ceață etc . ) Dens , compact . III. Adj . 1. Care se face cu greutate , care cere eforturi mari ; anevoios . Muncă grea . 2. ( Despre suferințe , necazuri , împrejurări etc . ) Care se suportă cu mari suferințe , cu mare greutate ; ( despre boli ) care aduce mari suferințe și se vindecă cu mare greutate sau nu se mai vindecă ; grav . IV. Adv . 1. Cu greutate ( mare ) , cu toată greutatea . S - a lăsat greu . 2. În mod dificil , anevoios , cu dificultate , cu trudă ; anevoie . Muncește greu . 3. Rău , grav ... ... CONTRAGREUTÁTE , contragreutăți , s . f . Greutate care servește într - un sistem tehnic la echilibrarea totală sau parțială a unei forțe fixe sau a unei greutăți în mișcare ... SEMIGREU , - GRÉA , semigrei , - grele , adj . , s . m . 1. Adj . ( În sintagma ) Categorie semigrea ( și substantivat , f . ) = categorie în care intră boxeri cu greutatea între 75 și 81 kg , halterofili cu greutatea între 90 și 100 kg și luptători cu greutatea între 90 și 100 kg . 2. S . m . Sportiv care aparține categoriei semigrele ( 1 ) . - Semi - + greu ( după fr . mi - BALÁNȚĂ , balanțe , s . f . 1. Instrument pentru măsurarea greutății corpurilor prin echilibrarea lor cu greutăți etalonate . 2. ( Fin . ) Comparație , raport între mai mulți indicatori care trebuie echilibrați ; ( concr . ) tabel , situație care conține o asemenea operație ... Fig . A aprecia , a judeca ; a cumpăni , a chibzui . 3. Intranz . A avea o anumită greutate CÂNTÁR , cântare , s . n . 1. Nume dat mai multor instrumente care servesc la stabilirea greutății unui obiect sau a unei ființe , de obicei a unei mărfi . 2. Unitate pentru măsurarea greutăților folosită în trecut , a cărei valoare a variat în timp și pe COMPACITÁTE s . f . Raportul dintre greutatea specifică aparentă a unui material granular sau poros și greutatea lui specifică reală ; p . gener . însușirea de a fi DECIMÁL , - Ă , decimali , - e , adj . , s . n . 1. Adj . ( Rar ) Zecimal . 2. S . n . Basculă în care echilibrarea greutății corpurilor se realizează cu greutăți - etalon de zece ori mai DEPLASAMÉNT , deplasamente , s . n . Greutatea volumului de apă dezlocuit de o navă care plutește ; greutatea totală a unei ... HECTOLÍTRIC , - Ă , hectolitrici , - ce , adj . 1. Măsurat în hectolitri . 2. ( În sintagma ) Greutate ... LÍTRĂ , litre , s . f . 1. ( Pop . ) Măsură de capacitate sau de greutate egală cu un sfert de litru sau de kilogram . 2. Măsură de capacitate sau de greutate Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||