|
|
||
|
Vezi și forma bază: SLOBOD Vezi și:SLOBOD, SLOBOZIE, SLOBOZIRE, LIBER, SLĂBI, SLOBOZENIE, SLOBOZIT, SLOBOZITOR ... Mai multe din DEX...SLOBOZI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SLOBOZÍ, slobod, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. A pune în libertate: a elibera. ** A elibera dintr-o strânsoare, dintr-o legătură care imobilizează. ** Refl. (Despre obiectul care leagă) A se slăbi, a se desface. 2. A lăsa un animal în libertate. 3. A permite cuiva să plece, a da voie să se depărteze. * A nu-l slobozi (pe cineva) inima să... = a nu se îndura să facă un lucru. ** (Rar) A concedia. ** (Reg.) A elibera după terminarea serviciului militar; a lăsa la vatră. 4. A da drumul, a lăsa să cadă. 5. A descărca o armă de foc; a arunca săgeți dintr-un arc. 6. A răspândi, a emana, a degaja. ** A emite un sunet, un strigăt, un cuvânt. - Din slobod.Sursa : DEX '98 SLOBOZÍ vb. v. absolvi, achita, arunca, autoriza, azvârli, concedia, degaja, delega, descărca, desface, destinde, dezrobi, elibera, emana, emancipa, emite, exala, ierta, împrăștia, împuternici, îndepărta, învesti, lansa, lărgi, libera, năpusti, năvăli, precipita, răspândi, repezi, salva, sări, scăpa, scoate, scuti, slăbi, tăbărî, trage, zvârli.Sursa : sinonime slobozí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. slobód, 3 sg. sloboáde, imperf. 3 sg. slobozeá; conj. prez. 3 sg. și pl. sloboáde; imper. 2 sg. sloboádeSursa : ortografic A SLOBOZÍ slobód tranz. pop. 1) A face să fie slobod; a elibera. \~ din robie. \~ un teritoriu. 2) rar (persoane) A elibera dintr-o funcție; a concedia. \~ din lucru. 3) (lichide, gaze) A face să curgă. \~ sânge. \~ vin din butoi. 4) (sunete, strigăte, țipete) A produce cu ajutorul aparatului de articulație; a emite. \~ un chiot prelung. 5) (căldură, mirosuri, vapori etc.) A lăsa să iasă răspândindu-se; a degaja; a emana. 6) (obiecte) A desprinde din locul de unde a fost fixat. /Din slobodSursa : NODEX A SE SLOBOZÍ mă slobód intranz. 1) (despre un obiect care leagă) A se desprinde din locul unde a fost fixat. Funia s-a \~t. 2) (despre animale ținute legate sau în captivitate) A reuși să scape, devenind slobod. Câinele s-a \~t din lanț. 3) A atârna în jos. Părul ei frumos se sloboade pe umeri. /Din slobodSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SLOBOZIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 165 pentru SLOBOZI. Ion Heliade Rădulescu - Calul, vulpea, lupul ... Să cumpere la gâște, găini, cocoși, curcani... Porni din vizunie, Prin crâng se tot coti, Ieși într-o câmpie -- Ș-odată se opri. Un cal slobod aicea păștea în voie bună; A vântului suflare prin coamă-i se juca, Și falnic peste câmpuri în preajmă-i căuta, De latele ... un ochi înfurios Albeața-ntreroșaște, lumina ațintează, Și coama-i se zburlește și coada-i undoiază; În jos capul avântă, azvârle dinapoi (Nu sufere cel slobod lupi, vulpi, tigri-cotoi); Pe câmp d-a lungul fuge și tropotu-i detună Și bubuie pământul și luncă, crâng răsună. Dar vulpea ... tufe se strecoară Și iese înainte, când calul se oprește, Și-ncepe să-i vorbească, nu aspru, ci vulpește: "Stăpâne, plecăciune! Sunt roaba dumitale. Ești slobod și e jale Cu-atâta-nțelepciune Să umbli preste câmpuri. Îți spun, drept datorie, Că noi, câteva fiare, avem tovărășie Dreptatea să cunoaștem [2], curând ... Constantin Negruzzi - Sobieski și românii Constantin Negruzzi - Sobieski şi românii Sobieski și românii de Constantin Negruzzi Fără N.B. a apărut prima data dată în Calendar pentru poporul românesc pe anul 1845 , Iași, 1845. Pe drumul ce duce cătră cetatea Neamțu, pe la sfârșitul lui septemvrie 1686, se vedea o oaste mergând. După un trup de lănceri ce deschidea marșa, urmau douăsprezece tunuri mari trase de boi, apoi o ceată de ofițeri călări în fruntea cărora erau trei; unul în floarea vrâstei, posomorât, gânditor, necăjit, și doi mai bătrâni. Tustrei în haine poloneze. În sfârșit venea duiumul oștei: trăsuri, bagaje, pedestrași, șleahtă pospolită, amestecați, în neregulă, cu steagurile strânse, cu capul plecat, cu armele răsturnate, cu întristarea pe față și cu durerea în inimă. Nu se auzea nici surlă, nici dobă, numai tropotul cailor, și pasul oamenilor ce abia se mișcau, pentru că de zece zile caii n-au ros decât coaja copacilor, și oamenii s-au hrănit numai cu poame. Și însă această oaste, în stare așa ticăloasă, e acea ce a îngiosit de atâte ori trufia semilunii, iar acei trei fruntași ofițeri sunt hatmanii Iablonovski și Potoțki, și cel din mijlocul lor însuși Ion Sobiețki, regele Poloniei. Și cum ... Alecu Donici - Autorul și hoțul ... glas mare Că nu-i dreptate-n nime! Că el, trăind în lume, Și-au dat un mare nume Și, de au scris ceva Cam slobod, cam ghimpos, * Dar n-au crezut cândva A fi mai păcătos Decât un rău, un hoț! Atunci, o furioasă zână, O sor' din ... Alexei Mateevici - Pe Varava ori pe Hristos%3F ... vine: ,,Pe cine? Pe Varava sau pe Hristos să-L las?" Răspunsu-i-a un tunet — strigări de ură pline: ,,Varava fie slobod, iar cel ce a rămas, Cel ce-mpăratul nostru pe Sine se numește, Pe-acest nazarinean tu ia și-L răstignește!" Încununat cu ... rușinare azvârl într-însul pietre... Dar iată și Varava. Cu cântece, cu tropot Norodul îl urmează în groaznică orbire, Slăvește și cinstește pe hoțul acum slobod Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII ... s-aleg ce-i de folos; Eu laud ce e bine și râd de ce e rău. Găsind un sujet vrednic de mica mea putere, Slobod la scris condeiul, dar făr-a-i lăsa frâu Nu mă lenesc a șterge de scriu puțin sau mult. Nu mă ... Grigore Alexandrescu - Epistolă către Voltaire ... secretari ai tăi. Cu toate-acestea acum dorința mea o ascult; Respectul numelui tău nu mă oprește mai mult, Și pare-ți bine sau rău, slobod din partea mea ești. Nu cercetez dacă-n rai, dacă în iad locuiești, La ce fel de munci, pedepse, păcatele-ți te-au supus Și ... Și seamănă când pâșesc suita unui despot. Dar ce mai mult să vorbesc? Câte am avut de zis, Câte de tine gândesc, mă vezi că slobod le-am scris: Cât pentru noi, lucruri mari nu e să nădăjduiești; Numai acel Dumnezeu, sub mâna căruia ești, Duhul unirii de sus spre noi ... Iancu Văcărescu - Adevărul (Văcărescu) ... pre om Sub tirania nouă, Ca vita ce cu jugul A fot obicinuită, Cu soarta-și mulțumit, Visează fericire ; Ba crede că e slobod Sub prefăcute pravili ; Și iar din cap începe Ș-înșale, să s-înșale : D-ăst cearcăn al greșalei E toată istoria. Doresc ca floarea minții ... zăbală, S-înduplece pornirea. Soțietatea încă Nu-și cată izvodirea De om îngrijitoare, Ca p-un copil să-l poarte, În veci să-l ție slobod Cu cele spre odihnă-i, Ferit de tiranie ! Ș-în veci răspunzătoare Să ție a lui ființă De orice lenvire-i ! Molranic lui ... Ion Heliade Rădulescu - O noapte pe ruinele Târgoviștii ... braț, duh rumânesc. În capul unei armii Mircea viteaz răcnește, Însuflă bărbăția rumânilor soldați; A lui Murat trufie învingător smerește, Și locul este slobod din Istru la Carpați. Balcanul până-n poale-i văzu pe fiii Lunei Bătuți, goniți, nemernici, scăpare a căta; Dunărea este martur de ... ... nu fusese atâta vreme, întinse și dânsul gâtul și boturile lor se atinseră. Au stat câtva așa, apoi bătrânul se încordă, rupse belciugul și, rămânând slobod, veni încet, se alipi de celălalt și începură să mănânce liniștiți unul lângă altul. Din seara aceea nu-i mai legară. Se deprinseră împreună; aproape ... Grigore Alexandrescu - Viața câmpenească ... are nimic de mirat. Dar are, fără-ndoială, Tot ce e neapărat. Spre patru părți ale lumii Patru ferestre privesc, Și dacă pe tonul glumei Slobod îmi e să vorbesc, Al lor număr, micșorime, Cu a casei înălțime Atât nu se învoiesc, Încât ochiul ce le vede Cu lesnire ... cel din urmă soare Ce ei poate mai privesc; Supus la acea uimire, L-acea adâncă simțire, Care sub ceruri senine Seara aduce cu sine, Slobod de griji, de dorințe, În cugetu-mi mulțumit, Slăvind o-naltă putere, Eu ascultam în tăcere Al multor mii de ființe Concertul nemărginit. Și când ... Ion Heliade Rădulescu - Prolog la serbarea numelui preaînălțatului nostru domn Alexandru D. Ghica 18 ... și numele lui, pe care îl serbați astăzi, va fi atunci nume de cinste și de sărbătoare la urmașii voștri. POEZIA În zborul meu cel slobod, în sfânta mea-nfocare, Mi-i drag a cânta prinții și stăpânirea lor; Înger trimis din ceruri fac buna guvernare, Pe cea rea ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SLOBOZIRezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru SLOBOZI. SLÓBOD , - Ă , slobozi , - de , adj . ( Pop . ; în concurență cu liber ) 1. ( Despre oameni ) Care se bucură de deplinătatea drepturilor politice și cetățenești : liber . 2. ( Despre oameni ) Care se găsește în stare de libertate , care nu este închis , întemnițat . 3. Care nu este supus nici unei constrângeri , nici unei îngrădiri ; care are posibilitatea de a acționa în anumite împrejurări după propria sa voință sau dorință , care nu este împiedicat să facă un anumit lucru . 4. ( Despre oameni și manifestările , cuvintele lor ) Lipsit de rezervă , de măsură ; prea familiar ; indecent , licentios . 5. ( Despre drumuri ) Pe care se poate trece fără obstacole ; pe care nu sunt impuse restricții . 6. ( Despre timp ) De care se poate dispune , în care ești scutit de obligațiile obișnuite . 7. ( Despre lucruri care leagă , fixează , strâng etc . ) Care permite mișcările , care nu strânge ; p . ext . larg . 8. ( Substantivat , f . ; în loc . adv . ) Cu sloboda = fără bagaj , fără greutate sau ... SLOBOZÍE , slobozii , s . f . ( Înv . ) Sat de coloniști ( băștinași sau străini ) care aveau pe o perioadă oarecare scutire de bir sau de prestații . - Slobod SLOBOZÍRE , sloboziri , s . f . ( Pop . ) Acțiunea de a ( se ) slobozi și rezultatul ei . - V. ... a acționa după voința sa , de a face sau de a nu face ceva ; care nu este supus nici unei constrângeri ; slobod . 3. ( Despre acțiuni ) Care nu este supus unei restricții cu caracter arbitrar . 4. ( Despre timp ) De care se poate dispune la bunul plac , care este ... SLĂBÍ , slăbesc , vb . IV . 1. Intranz . ( Despre ființe ) A pierde din greutate , a deveni ( mai ) slab ( 1 ) . 2. Intranz . ( Despre ființe ) A pierde din forță , din putere , din rezistență . 3. Tranz . A face să fie mai puțin strâns , mai puțin încordat , a da drumul din strânsoare ; a lăsa liber , a SLOBOZÉNIE , slobozenii , s . f . ( Pop . ) 1. Libertate . 2. Permisiune , îngăduință , voie . - Slobozi + suf . - SLOBOZÍT , - Ă , sloboziți , - te , adj . ( Pop . ) Pus în libertate , eliberat . - V. SLOBOZITÓR , slobozitoare , s . n . Parte a războiului de țesut formată dintr - un băț lung care fixează sulul de dinapoi și care permite ( când este înlăturat ) desfășurarea urzelii de pe sul . - Slobozi + suf . - |
||