|
|
||
Vezi și:DEȘIRA,
DEȘIRAT,
AȚIȘOARĂ,
PAPIOTĂ,
ÎNCÂLCI,
ÎNCÂLCIT,
ÎNCURCĂTURĂ,
ÎNSĂILA,
ȘABACĂ,
ȘPUL
... Mai multe din DEX...
AȚĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. AȚĂ, ațe, s.f. 1. Fir subțire (de bumbac, de in, de cânepă etc.) folosit la cusut, la fabricat țesături etc. * Expr. Cusut cu ață albă, se spune despre ceva evident fals, mincinos. A întinde ața = a depăși (prin comparare) limita îngăduită. A se ține sau a sta (numai) în ață sau într-un (ori de un) fir de ață = a) a fi pe punctul de a se rupe; b) a fi în mare primejdie; (despre viață) a fi apoape de sfârșit. A-l trage ața (la ceva) = a fi mânat de un imbold irezistibil (spre o țintă). Mai multă ață decât față, se spune despre un obiect zdrențuit. Nici un cap(ăt) de ață = absolut tot. Viață cusută cu ață = viață plină de lipsuri materiale. ** (La pl.) Îmbrăcăminte zdrențuită. 2. Fir care seamănă cu ața (1) sau care are întrebuințările ei. * Ața zidarului = bucată de sfoară cu plumb la capăt, servind ca indicator al direcției verticale. ** Fibră extrasă din tulpina anumitor plante (textile). ** Fibră care se desprinde de păstaia unor plante leguminoase (fasole, mazăre). ** (Adverbial) Fără să se abată din drum, drept, direct la... Merge ață. ** (Pop.) Ața limbii = membrana care uneşte fața inferioară a limbii cu mucoasa gurii. 3. Fâșie de metal subțire, formată în urma ascuțirii pe tocilă a unor unelte. 4. Compus: ață-de-mare = a) plantă acvatică cu tulpină scurtă și foarte ramificată și cu flori verzui (Ruppia rostellata); b) peștișor marin cu corpul filiform, cu o singură înotătoare (Nerophis ophidion). - Lat. acia.Sursa : DEX '98 ÁȚĂ s. v. frânghie, funie, sfoară.Sursa : sinonime ÁȚĂ s., adv. 1. s. (pl.) v. zdrențe. 2. adv. v. direct.Sursa : sinonime áță s. f., g.-d. art. áței; pl. áțeSursa : ortografic ÁȚ//Ă \~e f. 1) Fir textil subțire folosit la cusut și la țesut. \~ de bumbac. * Cusut cu \~ albă care nu corespunde adevărului; fals. Din fir până în \~ de la început până la sfârșit; complet; în întregime. Nici un capăt de \~ absolut nimic. Viață cusută cu \~ viață grea. A întinde \~a a întrece măsura. 2): \~-de-mare a) plantă acvatică cu tulpina foarte ramificată și cu flori verzui; b) pește marin cu corpul subțire și coada transformată într-un organ apucător. [G.-D. aței] /<lat. aciaSursa : NODEX áță (-țe), s.f. - 1. Fir. - 2. Fibră, filament. - 3. (adv.) Direct, fără oprire. - 4. (Fam.) Intendență militară. Lat. acia (Pușcariu 158; REW 102; DAR); cf. it. accia (calabr. azza, ven., lom. atssa, mil. asa, engad. ata). - Sensul 4 este o interpretare umoristică a cuvîntului administrație, care înainte se prescurta de obicei sub forma a-ție. Der. ațică, s.f. (firicel; fir de bumbac pentru urzeală, făcut din două fire răsucite); ațist, s.m. (ofițer de intendență); ațos, adj. (care are ațe; necioplit, înfumurat, nesuferit). - Din rom. provine bg. ac? (Capidan, Raporturile, 220).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru AȚĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 82 pentru AȚĂ. Marius Marian Șolea - Ai de peste Olteț Marius Marian Şolea - Ai de peste Olteţ Ai de peste Olteț de Marius Marian Șolea Ca un orb care a pierdut soarele definitiv, așa am pierdut eu acel timp al copilăriei. și astăzi, pipăind cu palmele pereții lumii, îmi caut înfricoșat patul unde am să adorm și nu îl găsesc. atunci am văzut bucuria în lume, însingurat de vârstă, în mijlocul civilizației lemnului, și nu știam că se va pierde în propria mea devenire. când iarna se întâlnea cu satul meu prin acest univers, mă nimeream mereu acolo! și atât de multă dragoste era între ei, încât iarna îi acoperea până la jumătate gardurile în îmbrățișări sticloase și reci, pipăindu-le, la rândul ei, ca pe niște ziduri... privirea mea era fierbinte și peste toate aceste lucruri moi eu mi-am lăsat urmele, care, acum, posibil să se adâncească până lângă Dumnezeu. mă bucuram când venea pe la noi tanti Ioana de peste Olteț, sora cea mică a străbunicii mele. o știu numai cu cătrințe negre și cămașă cu răuri, iar pe deasupra, purta un cojoc de țurcană. venea la noi duminica, după ce se termina slujba la Petecei. se apropia de mine cu un ... Nicolae Văcărescu - Un pic dă nădejde d-aș ști c-o să-mi vie ... cum să-mi vie nu-mi trece prin minte, D-amor... nu e vorbă, dar nici dă viață, S-au săvîrșit toate !... ah, rumpe-te, ață Mihai Eminescu - Rime alegorice Mihai Eminescu - Rime alegorice Rime alegorice de Mihai Eminescu Corabia vieții-mi, grea de gânduri, De stânca morții risipită-n scânduri, A vremei valuri o lovesc și-o sfarmă Și se izbesc într-însa rânduri-rânduri. Iar eu pe-un țărm pustiu murii în pace. Deasupra frunții-mi luna-n nouri zace, Trecând încet pustiile Saharei Și luminând o lume care tace. La miezul nopții vezi pustia plană Născând de suptu-i mândră caravană De morți în văluri lungi și, trează, Mergând încet spre-un vis: Fata-morgana. Într-adevăr: adânca depărtare Arată un palat numai splendoare. Printre ferești pătrunde o lumină; Perdelele-i păreau muiate-n soare. De prin deșerturi lungi și depărtate, În șiruri vin scheletele uscate. Pustiu-atunci, cu caravane-sate, Dormea ca mort sub luna care bate. O caravană lângă mine trece, Naintea ei vine-o suflare rece. În șiruri lungi se strecur și se strecur: Eu număr unul, număr doisprezece. Un chip atuncea de pe cal coboară. La mine-ndreaptă-a lui privire-amară Și fața slabă, tristă, adâncită Ș-osoasa mână o întinde-avară. Dar să mă mișc nu am nicicum putere, Căci țapăn mort eram și fără vrere. ... Petre Ispirescu - Porcul cel fermecat Petre Ispirescu - Porcul cel fermecat Porcul cel fermecat de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat și avea trei fete. Și fiind a merge la bătălie, își chemă fetele și le zise: - Iacă, dragele mele, sunt silit să merg la război. Vrăjmașul s-a sculat cu oaste mare asupra noastră. Cu mare durere mă despart de voi. În lipsa mea băgați de seamă să fiți cu minte, să vă purtați bine și să îngrijiți de trebile casei. Aveți voie să vă preîmblați prin grădină, să intrați prin toate cămările casei: numai în cămara din fund, din colțul din dreapta, să nu intrați, că nu va fi bine de voi. - Fii pe pace, tată, răspunseră ele. Niciodată n-am ieșit din cuvântul dumitale. Du-te fără grije, și Dumnezeu să-ți dea o izbândă strălucită. Toate fiind gata de pornire, împăratul le dete cheile de la toate cămările, mai aducându-le aminte încă o dată povețele ce le deduse, și-și luă ziua bună de la ele. Fetele împăratului, cu lacrămile în ochi, îi sărutară mâna, îi poftiră biruință; iar cea mai mare din ele priimi ... Ion Luca Caragiale - D-l Goe D-l Goe de Ion Luca Caragiale 1900 Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, mam' mare, mamițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l ducă-n București de 10 mai. Puțin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în Capitală numai de hatârul fiului și nepoțelului lor. Destul că foarte de dimineață, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe, așteaptă cu multă nerăbdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie să le ducă la București. Adevărul e că, dacă se hotărăște cineva să asiste la o sărbătoare națională așa de importantă, trebuie s-o ia de dimineața. Trenul în care se vor sui ajunge în Gara de Nord la opt fără zece a.m. D. Goe este foarte impacient și, cu un ton de comandă, zice încruntat: - Mam' mare! de ce nu mai vine?... Eu vreau să vie! - Vine, vine acuma, puișorul mamii! răspunde cucoana. Și sărută pe nepoțel; apoi îi potrivește pălăria. Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripția pe pamblică: le Formidable, și sub pamblică biletul de ... Ștefan Octavian Iosif - April (Iosif) ... Țipă cît îi ține gura : — Hai la ghiocei frumoși ! În mansardă locuiește Un artist. Băiat sărac, De un ceas se chinuiește Ca să vîre ață Ștefan Octavian Iosif - Surorile Ştefan Octavian Iosif - Surorile Surorile de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Acolo, noaptea, se zărește Lumină pînă dinspre zori, Și toată casa auiește, Acolo cîntă trei surori ! Lucrează-ntr-una la dantele, Pe deget firul răsucind, Și se îndeamnă în de ele Când gîndurile le cuprind. Ah ! migăli-veți toată viața Dantele pentru cei bogați? Abia vi se plătește ața Pe care voi o Dimitrie Anghel - Țiganii (Anghel) ... un gest natural, și-a scos cămașa și s-a pus s-o cârpească. Luminos ca o rază părea firul de ață ce-l înălța și-l cobora acul din mîna ei. Negre, ca niște șerpi, șuvițele părului i se rostogoliseră peste umeri și peste sîni. Și ... George Topîrceanu - Scrisori iubite ... fată?... Că ne-am iubit ca doi nebuni, Iar astăzi nu mai am în față Decât un maldăr de minciuni Legate cu un fir de ață ... ca mătasa; din fuior te-au făcut caier, te-au pus în furcă și au început a toarce, prefăcându-te în tort sau ață. Tortul l-au depănat pe râșchitor, spre a-l face căleap; călepele s-au fert cu leșie, să se înălbească, apoi te-au ... Ion Luca Caragiale - Lache și Mache Ion Luca Caragiale - Lache şi Mache Lache și Mache de Ion Luca Caragiale Nuvelă Multe și mărunte s-au vorbit despre inseparabilii Orest și Pilad din anticitate, însă, cu drept cuvânt, vremurile de acum se vor mândri cu povestirea istoriei lui Lache și Mache, căci în adevăr acești doi oameni nu pot avea decât una și aceeași istorie: ei vor da exemplu veacurilor viitoare despre puterea prieteșugului. Cine a cunoscut pe unul a cunoscut și pe celălalt, fiindcă amândoi mai aproape trăiesc, mai aproape dorm, decât chiar frații cei lipiți din Siam. Cine zice Lache zice Mache și viceversa. Cel dântâi s-a născut la Severin tot în ziua și ceasul în care a văzut cel d-al doilea lumina la Dorohoi: pe amândoi i-a tras ața la București, pentru a îmbrățișa cariera de copist. Dacă la vreo răspântie vezi arătându-se mutra unuia, așteaptă puțin și vei vedea și pe celălalt, care, întârziind pentru cine știe ce, își grăbește pasul ca să-și ajungă jumătatea; în adevăr jumatate, căci Lache și Mache nu sunt decât unul și același în două fețe, doime de o ființă ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AȚĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 60 pentru AȚĂ. ... DEȘIRÁ , deșir , vb . I . Refl . 1. ( Despre obiecte înșirate pe ață , în special despre mărgele ) A ieși de pe ața pe care au fost înșirate ( adesea căzând și împrăștiindu - se ) . 2. ( Despre ața înfășurată ... ... DEȘIRÁT , - Ă , deșirați , - te , adj . 1. ( Despre obiecte înșirate pe ață ) Care a ieșit de pe ața pe care au fost înșirate . 2. ( Despre ață înfășurată pe ghem sau despre gheme ) Care s - a desfășurat într - un fir lung continuu . 3. ( Despre împletituri , țesături ) Destrămat , desfăcut . 4. Fig ... ... AȚIȘOÁRĂ , ațișoare , s . f . Diminutiv a lui ață . - Ață ... PAPIÓTĂ , papiote , s . f . 1. Sul mic de carton pe care se înfășoară ața de cusut ; p . ext . ață de cusut înfășurată pe acest sul . 2. ( Astăzi rar ) Sul mic de hârtie pe care femeile își răsucesc părul pentru a - l bucla ... ... ÎNCÂLCÍ , încâlcesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) încurca fire de ață ... ÎNCÂLCÍT , - Ă , încâlciți , - te , adj . ( Despre fire de ață ... ÎNCURCĂTÚRĂ , încurcături , s . f . 1. Amestecătură , încâlcire de fire , de ață ... ÎNSĂILÁ , însăilez , vb . I . Tranz . A coase în mod provizoriu cu împunsături depărtate ; a prinde cu un fir de ață ... ȘABÁCĂ , șabace , s . f . ( Reg . ) Broderie în ajur făcută ( cu ață ȘPUL , șpuluri , s . n . 1. Mosorel de metal aflat în suveica mașinii de cusut , pe care este înfășurată ața necesară cusăturii ; p . ext . piesa împreună cu firele înfășurate pe ea . 2. P . gener . Mosor , bobină ( pe care sunt înfășurate Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||