|
|
||
Vezi și:OLOI,
ȚUCAL,
CĂLDĂRAȘ,
GAVANOS,
OL,
OLĂRIE,
OLAR,
OLIȚĂ,
OLICICĂ,
PÂRNAIE
... Mai multe din DEX...
OALĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. OÁLĂ, oale, s.f. 1. Vas de lut ars, de metal, de porțelan etc., de obicei cu gura largă și cu înălțimea mai mare decât lărgimea, folosit în gospodărie pentru pregătirea, păstrarea etc. bucatelor. * Expr. Cât o oală de praznic = foarte mare. A prinde (sau a lua etc.) pe cineva ca din oală = a prinde pe cineva ușor, fără nici o greutate (sau pe neașteptate). A se face (sau a fi) oale și ulcele (sau urcioare) = a fi mort de mult. A pune (toate) în aceeași oală = a amesteca lucruri, probleme diferite, producând confuzii, încurcături. A plăti oalele sparte = a suferi pentru faptele altuia. A-i pune (cuiva) oala = a face (cuiva) farmece, a(-l) fermeca. Ajunge un ciomag (sau o măciucă) la un car de (sau cu) oale = nu e necesar un efort mare pentru a distruge ceva; ajunge ce s-a spus, ce s-a făcut. Mustăți pe oală = mustăți cu vârfurile lăsate în jos. Tuns pe oală = cu părul lung până pe gât și retezat. ** Conținutul vasului descris mai sus. * Expr. A se amesteca (sau a-și băga nasul) unde nu-i fierbe oala = a interveni fără rost, nechemat într-o discuție, acțiune etc. care nu-l priveşte. ** Vas, ghiveci, glastră de flori. ** (Adesea cu determinarea "de noapte") Vas întrebuințat (noaptea) pentru necesitățile omenești; țucal. 2. Vas de construcție specială, asemănător cu oala (1), folosit în diverse operații tehnice, industriale, de laborator etc. 3. (Reg.) Țiglă, olan. [Var.: (pop.) ol s.n.] - Lat. olla.Sursa : DEX '98 OÁLĂ s. v. ghiveci, glastră, olan, țiglă.Sursa : sinonime OÁLĂ s. 1. (prin Transilv.) răvar. (\~ de lut.) 2. oală de noapte = (pop.) țucal, (reg.) șerbel, (Ban. și vestul Transilv.) șerbeleu.Sursa : sinonime oálă s. f., g.-d. art. oálei; pl. oáleSursa : ortografic OÁL//Ă \~e f. 1) Vas de bucătărie (din lut ars, de metal, de faianță etc.) folosit pentru gătitul sau pentru păstrarea mâncării. * S-a făcut (sau este) \~e și urcioare (sau ulcele) a murit de mult timp. A plăti \~ele sparte a răspunde pentru faptele săvârșite de alții. A lua (sau a prinde) pe cineva din \~ a prinde pe cineva fără nici o greutate. A-i da \~a în foc a-și pierde calmul; a se aprinde de mânie. 2) Conținutul unui asemenea vas. 3) Vas de lut cu toartă, lunguieț, înalt și mai îngust în partea de sus, în care se pune laptele la prins; urcior. 4) Vas de lut ars în care se plantează florile; glastră; ghiveci. 5) Vas special folosit în tehnică, industrie și în operațiile de laborator. 6) reg. Material de construcție în formă de plăci, fabricat din argilă arsă sau din ciment și folosit pentru acoperișuri; țiglă. 7) Fiecare din aceste plăci; țiglă. [G.-D. oalei] /<lat. ollaSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru OALĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 63 pentru OALĂ. Gheorghe Asachi - Oala de aramă și oala de lut ... sfarme, Ver macar ca să te darme, Eu la mijloc voi intra Și de daună te-oi scăpa. În asemene parolă, Dată de-o lucită oală, Biata oală se încrede, Lasă vatra și purcede. Merg ai noștri călători, Târâindu-se cu spori, Dar compania merge slut, Alt-arama-i și alta-i lut ... Anton Pann - Nepotul împrumutat ... Unchiul său s-a îndurat La vorba ce l-a rugat Și mîna sa ardicînd Îi arată sus, zicînd: -Vezi acea oală din cui? Eu ce am acolo pui. Caută, și cîți găsești, Numărați să-i priimești. Nepotul său, bucuros, A dat pe loc oala ... Ion Luca Caragiale - Norocul culegătorului ... se arătase în vis Maica Domnului și-i zisese: "Femeie, să scobești cu un cuțit sub vatra din tindă, și o să găsești acolo o oală, și ce-o fi în oala aceea al vostru să fie". "Și uite!" zice nevasta, și ridică plapuma... Ce să vezi! Poli, galbeni, patace, franci ... Alecu Donici - Știuca și motanul Alecu Donici - Ştiuca şi motanul Știuca și motanul de Alecu Donici Nu-i bine când pânzarul se-apucă de cusut, Iar croitorul de țesut. Și e desigur totdeauna Că cine multe întreprinde Nu scoate-n capăt nici pe una, Ba încă râsul lumii adese își aprinde! O știucă prea colțată, jaluză, de soi rău, Văzând odinioară Motanul de la moară Cum șoarecii vânează... căzu la el mereu Cu multă rugăminte, s-o ieie la vânat. — Dar spune-mi: cunoști oare Tu astă vânătoare? O întrebă motanul. — Nu-i lucru minunat — Răspunse mândră știuca — de-a prinde șoricei, Când prindem costrășei! — Prea bine; hai la treabă! Tu, dar, vei lua sama Aproape de lăptoc, Iar eu — zise motanul — mă duc să păzesc vama Pe lângă poloboc. Toți șoarecii din moară Aice au să-ți vie; vânează și-i omoară. Noroc! Noroc! Mergând la loc, motanul s-a apucat de treabă Și, foarte-n grabă, Mulțime de șoricărit El a vânat, a omorât. Apoi și la tovarășa a mers, dar ce să vadă! Mai, mai, murinda știucă, ciuntată, fără coadă, Pe care șoarecii ... Alexandru Vlahuţă - Cârmacii Cârmacii de Alexandru Vlahuță Lui V. A. Urechiă Din bordei de lângă vatra unde stă nenorocirea Ca o strajă neclintită ridicatu-mi-am privirea Sus, spre sfetnici, și văzut-am a lor fețe luminoase, Ș-am văzut maimuțăria, strâmbăturile grețoase Astor molii, astor ciocli, dezmățați copii ai spumei, Care-n aur văd, smintiții, sufletul și cinstea lumei, Inimi dogorâte-n para poftei de-a se-navuți, Stând ca viermii pe-un cadavru, ce-a-nceput a se-mpuți. I-am văzut păpuși gătite, tologiți în jețuri moi, Trântori, fără nici o grijă, și străini de-orice nevoi, Răscolind în a lor cuget ale țării măruntaie Și cătând, nesocotiții, ca din trupul ei să taie Partea ce-a mai rămas bună, membrul ce-a mai rămas teafăr. Pieptul lor, plin de medalii, strălucea ca un luceafăr. Dar înnuntru sub medalii și sub hainele bogate Clocotește-n oala cărnei, otrăvită de păcate, La a negrelor lor pofte, la a infamiei pară Clocotește crima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stoarceți, stoarceți măduva din țară! Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini O ... ... paie numai un biet bătrîn bolește. Femeile, cu rîndul, cînd el se dezvelește, Se duc de-l învelesc. Și rîd cînd văd că fierbe în oală o găină Ce-au căpătat pe lucru de la a lor vecină : Căci tortu-i omenesc. Oftă bătrîna însă și zise către fiică ... ... parcă e mai priincioasă. Omul face un sac mototol și-l pune sub cap. Boulenii nu mai mănâncă; prichindelul le-a adus o oală cu apă, în care nici nu le intră bine botul. Apoi rămân așa, cu puterile sleite, sub arșița soarelui. Graurii, cocostârcul au zburat. Au rămas ... George Coșbuc - În muzeu (Coșbuc) ... adus aici, punând Ciob la ciob ca să mă-nchege. Ah, dar ce pot înțelege Câți îi văd pe-aici trecând? Văd și ei o oală spartă Dintr-un lut sărac și prost: Eu, ce-ntr-alte vremi am fost Ultima putință-n artă. Și desenul meu! Ușor C-un cărbune ... George Coșbuc - Cetatea Neamțului ... însurați, Eu de zece ani n-am babă, Voi după femei umblați? Zbârlea are-n Huși, săracul, Dar urâtă, goală-dracul! Dar comori ascunse-n oală Și-ngropate! Oale, spui? Le-am lăsat să facă pui. Una-i știrbă, și-alta goală; Nici o pricopseală nu-i! De le vrei plocon ... George Coșbuc - Crăciunul în tabără George Coşbuc - Crăciunul în tabără Crăciunul în tabără de George Coșbuc (Pe Cîmpia Smîrdanului, 1877) Și-acei ce de-a pururi au glume, Azi tremură muți și-nghețați În jalea cea fără de nume; Pustii ei simt, și-aruncați Departe la margini de lume. Iar codru-ngropat e-n zăpadă; Nu-i ușă, nu-i cale, nu-i loc. În haine ca-n zi de paradă, Țin pînea-nghețată la foc, Stînd unul într-altul grămadă. E freamăt în zare: e tunul, Ori cîntec de clopot din sat? Crăciunul e astăzi, Crăciunul. Flăcăii țin capul plecat, Și plînge-necat cîte unul... Ard vesele flăcări pe vatră; Și-ai casei, la masă, gătiți. Vin oaspeți, și canele latră; Le ies înainte grăbiți Ai casei pe pragul de piatră. Iar pînea pe masă, vecină, Pe neted-întinsul ștergar, Cu vinul din oala cea plină; Și însuși bunicul, cel rar La vorbe, azi rîde și-nchină. Cu cîrpa la spate legată Nevasta se-nvîrte, avînd Spre toți cîte-o vorbă-mbunată Și, locuri pe laviți făcînd, E suflet și inima toată. Din leagăn îi bîlbîie-odorul, Se luptă din mîni și e-n zor Să-și ducă la gură piciorul, ... Grigore Alexandrescu - O profesiune de credință ... mică vină, ce o va numi hoție, Ne vom vedea prin gazete, poate și la pușcărie. Protejați ca și protectori, toți vom fierbe, într-o oală Ș-a streinului domnire țării îi va fi fatală; Și religia vom pierde și vom uita românește, Ca în Grecia modernă, unde azi ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OALĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru OALĂ. ... Reg . ) A uleia . - V. oloi ^2 . OLÓI^2 , oloiuri , s . n . ( Înv . și pop . ) Ulei . OLÓI^1 , oloaie , s . n . Augmentativ al lui oală . - Oală ... ȚUCÁL , țucale , s . n . Oală CĂLDĂRÁȘ^2 , căldărași , s . m . ( Ornit . ) Botroș . - CĂLDĂRÁȘ^1 , căldărași , s . m . Muncitor care curăță de zgură oala de turnat oțel și montează pâlnia și dopul acesteia . - Căldare + suf . - ... GAVANÓS , gavanoase , s . n . ( Reg . ) Borcan ( pentru dulceață ) ; vas de lut smălțuit ; oală ... OL s . n . v . oală ... OLĂRÍE^2 s . f . ( Colectiv ) Produse ceramice executate de olar . - Oală ... OLÁR , olari , s . m . Meșteșugar care face și vinde oale și alte obiecte din lut ars . - Oală ... OLÍȚĂ , olițe , s . f . Diminutiv al lui oală ... OLICÍCĂ , olicele , s . f . Oliță . - Oală ... PÂRNÁIE , pârnăi , s . f . 1. ( Reg . ) Oală mare de pământ , lărgită în partea de sus , folosită în gospodăria țărănească pentru gătit sau pentru păstrat alimente . 2. ( Arg . ) Închisoare , temniță . [ Pr . : - na - ie ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||