|
|
||
|
Cuvântul COAPSE nu a fost găsit. Au fost afișate formele bază: COACE,COAPSĂ Vezi și:COACE, COPT, COACERE, RĂSCOACE, ÎNROȘI, ALIVANCĂ, AZIMĂ, BUDINCĂ, BURCĂ, CHEC, COAJĂ ... Mai multe din DEX...COAPSE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. COÁCE, coc, vb. III. 1. Tranz. A supune un aliment la acțiunea căldurii (în cuptor) spre a-l face bun de mâncat. * Expr. A-i coace (cuiva) turta sau a i-o coace = a încerca să-i facă rău (cuiva); a-i întinde (cuiva) o cursă. ** Refl. (Despre alimente) A deveni bun de mâncat prin acțiunea căldurii (din cuptor). 2. Refl. (Despre fructe, semințe) A ajunge la maturitate sub acțiunea căldurii soarelui; a deveni bun de mâncat; (despre plante) a ajunge să aibă sămânța formată, maturizată. ** Tranz. (Despre soare sau căldură) A face ca fructele, plantele etc. să ajungă la maturitate, să fie bune de mâncat, să dea sămânță. ** Fig. (Despre oameni) A ajunge la maturitate, a se forma (din punct de vedere intelectual, al felului de a fi etc.); a se maturiza. 3. Refl. Fig. (Despre ființe) A se încinge, a se înăbuși de căldură. 4. Tranz. Fig. A pune ceva la cale cu intenții răuvoitoare; a urzi. 5. (Despre bube și inflamații, p. ext. despre părți ale corpului) A face puroi. - Din lat. pop. cocere (= coquere).Sursa : DEX '98 COÁCE vb. 1. a se încinge, a se înfierbânta. (Se \~ stând lângă sobă.) 2. a fierbe, a opări. (\~ firele de tort.) 3. (MED.) a colecta. (Buba începe să \~.)Sursa : sinonime COÁCE vb. v. fierbe, maturiza.Sursa : sinonime coáce vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. coc, 1 pl. coácem, imperf. 3 sg. coceá, perf. s. 1 sg. copséi, 1 pl. coápserăm; conj. prez. 3 sg. și pl. coácă; imper. 2 sg. coáce; ger. cocând; part. coptSursa : ortografic A SE COÁCE mă coc intranz. 1) (despre plante, fructe, semințe) A ajunge la maturitate (devenind bun pentru recoltare). 2) fig. (despre persoane) A ajunge în faza de dezvoltare completă; a deveni matur; a se maturiza. 3) (despre ființe) A se înfierbânta tare (de căldură). /<lat. cocereSursa : NODEX A COÁCE coc 1. tranz. 1) (alimente) A prepara prin supunere la acțiunea unei temperaturi înalte (în cuptor). \~ plăcinte. \~ mere. 2) fig. (acțiuni dușmănoase) A întreprinde pe ascuns; a pune la cale în taină; a urzi; a țese; a unelti. * A-i \~ cuiva turta a încerca să-i facă cuiva pe neașteptate un rău. 2. intranz. (despre răni, abcese) A face puroi; a colecta. /<lat. cocereSursa : NODEX COÁCE vb. III. În gastronomie, mod de a prepara un aliment prin expunere la radiații calorice într-un cuptor (electric, cu gaz, cu convecție, la rotisor, cu microunde), în urma căreia acesta apare acoperit de o crustă (excepție la microunde); în limbaj comun se aplică, mai ales, la alimentele făcute din aluat: a coace pâine, prăjituri, cozonac etc.; anumite alimente se pot coace și în sau sub cenușă (cartofi, castane).Sursa : gastronomic coáce (-oc, -opt), vb. - 1. A supune un aliment la acțiunea căldurii. - 2. A găti înăbușit. - 3. A fierbe puțin. - 4. A opări, a pîrli. - 5. A arde, a prelucra prin foc (cărămizi, porțelan etc.). - 6. Despre fructe și plante, a ajunge la maturitate. - 7. Despre inflamații, a face puroi. - 8. A deveni matur, chibzuit. - 9. A albi lîna cu cenușă. - 10. A urzi, a pune la cale, mai ales planuri de răzbunare. - 11. Despre lemn, a se încinge. - Mr., megl. coc, cops, istr. coc. Lat. c?c?re, forma populară de la c?qu?re (Pușcariu 390; Candrea-Dens., 370; REW 2212; DAR), cf. it. cu(o)cere, prov., port. cozer, fr. cuire, sp. cocer. Sensul "a ajunge la maturitate" apare în unele dialecte it., cf. calabr. cottu "matur". - Der. cocător, s.m. (ajutor de brutar); cocător, s.n. (cuptor pentru copt pîine de casă); copt, s.n. (maturitate; acțiunea de a coace); cocăt, s.n. (zăduf, dogoare); cocări, vb. (a coace); cocărit, s.n. (dijmă de porumb); răscoace (var. înv. scoace), vb. (a arde, a face puroi, o inflamație), format cu pref. răs- (după Candrea-Dens., 372-3, din lat. *excocere și *re-excocere); răscopt, adj. (Arg., ramolit, decrepit); necopt, (crud, verde; imatur). Cf. coptură, cuptor.Sursa : etimologic COÁPSĂ, coapse, s.f. (La oameni) Parte a piciorului cuprinsă între șold și genunchi. ** (La animale) Partea superioară a membrelor posterioare, cuprinsă între crupă și gambă. - Lat. coxa.Sursa : DEX '98 COÁPSĂ s. (ANAT.) 1. coxă, (\~ a omului.) 2. (înv. și reg.) arm, (reg.) copan, moiște, țâmp, (Ban.) chiciu. (\~ de animal.) 3. v. but. 4. (impr.) pulpă. (Avea \~ele foarte dezvoltate.)Sursa : sinonime coápsă s. f., g.-d. art. coápsei; pl. coápseSursa : ortografic COÁPS//Ă \~e f. 1) (la oameni) Parte a piciorului cuprinsă între șold și genunchi. 2) (la animale) Parte superioară a membrelor posterioare, cuprinsă între crupă și gambă. [G.-D. coapsei; Sil. coap-să] /<lat. coxaSursa : NODEX coápsă (-se), s.f. - 1. Parte a picioarului cuprinsă între șold și genunchi. - 2. Coastă, versant. - Mr. coapsă. Lat. coxa (Diez, I, 171; Pușcariu 386; Candrea-Dens., 378; REW 2292; DAR); cf. vegl. copsa, alb. kofë (Meyer 193; Philippide); it. coscia ( lat. *coxea), prov. cueisa, cat. cuxa, sp. cuja. Cuvînt uzual (ALR, I, 56); în sec. XV, coafsă. Din rom. sb. kopsa (Candrea, Elemente, 407; Rosetti-Graur, BL, III, 66). Rezultatul rom. x ps nu este clar, nici general; cf. frasin, toapsec, măsea, lăsa. Explicat tradițional cu mică probabilitate, prin poziția posttonică; o nouă explicație, bazată pe "reacția la tendința de asimilare", nu pare mai sigură (Graur-Rosetti, BL, III, 65; Rosetti, I, 82-4).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru COAPSERezultatele 1 - 10 din aproximativ 124 pentru COAPSE. Cincinat Pavelescu - Lui N. D. Cocea Cincinat Pavelescu - Lui N. D. Cocea Lui N. D. Cocea de Cincinat Pavelescu Când spune Cocea că sunt chel, Asta-l privește și pe el; Dar că-s bătrân, aceasta nu-i De competența ... tari ei se ridic, se lasă Și ochii tăi în lacrimi ard, în lacrimi dulci de milă. La răsuflarea cald-a ta se coace-uscata gură, Se văd frumoși mărgăritari ce-ntredeschiși defilă. Cu brațul meu eu șelele ți le-ncleștai sălbatec Și-am vrut să-ți mușc gurița ... ... acele negre lăsate de boala ciumei pe trupurile victimelor sale. [4] Un proverb poporal sună în următorul chip: Soacră, soacră Poamă acră! De te-ai coace cât te-ai coace, Poamă dulce nu te-ai face. Ideea satirică cuprinsă în aceste versuri e destul de aspră, însă imaginea ciumei spăimântându-se la vederea unei soacre ... Ion Luca Caragiale - Leac de criză ... a ținut o lecție de înaltă economie politică: — Criza, vezi dumneata, drăguță, este paregzamplu, cum să zic? pardon, ca o boală, ca o bubă... coace, coace mereu; coace pe dedesubt și te prăpădește. Care va să zică, dacă o spargi, te-ai ușurat... Apoi, cu multă nerăbdare: — Ei! când începe? când începe ... Ion Creangă - Soacra cu trei nurori ... au mâncat ș-au băut bine, le-au venit a cânta, ca rusului din gura gârliciului: Soacră, soacră, poamă acră, De te-ai coace cât te-ai coace, Dulce tot nu te-i mai face; De te-ai coace toată toamna, Ești mai acră decât coarna; De te-ai coace-un an ș-o vară, Tot ești acră și amară; Ieși afară ca o pară; Intri-n casă ca o coasă; Șezi în unghi ca ... Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte Petre Ispirescu - Fata moşului cea cu minte Fata moșului cea cu minte de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un om bătrân care avea o fată mare, de se dusese vestea în lume de vrednicia ei. Moșneagul (unchiașul) se căsători de a doua oară cu o babă, care avea și ea o fată mare. Baba, însă, punea pe fata unchiașului la toate greutățile casei; iar fata ei se clocise de ședere. Biata fata unchiașului torcea, țesea, făcea pâine, mătura și scutura fără să zică nici pis! dară baba punea parte fetei sale, și pâra la unchiaș pe fiica lui și o tot ocăra. Nu era ziuliță lăsată de Dumnezeu să nu se certe cu el, ca să-și gonească copila, și-i zicea: - Daca nu-ți vei duce fata de aici, pâine și sare pe un taler cu tine nu mai mănânc. Bietul om se cam codea; dară baba într-o noapte turnă apă pe vatră și stinse focul ce-l învălise fata unchiașului de cu seară. A doua zi, dis-de-dimineață, se scoală fata să facă focul, fiindcă tot pe ca cădea păcatele; dară ... Ștefan Octavian Iosif - Epigrame (Iosif) Ştefan Octavian Iosif - Epigrame (Iosif) Epigrame de Ștefan Octavian Iosif Cuprins 1 I - Amicilor 2 II - Unui pesimist 3 III - Volumului de "epigrame" 4 IV - Imitație 5 V - Catren I - Amicilor Vă-ntreb, amici, încă o dată: La ce-mi tot dați târcoale? Oh! da, am inimă bogată, Dar buzunare — goale. II - Unui pesimist Vorbește, râde cu măsură! Arată-ți ochii plânși și triști! Căci nu uita:-n literatură Te numeri printre pesimiști. III - Volumului de "epigrame" Pe orice filă, patru versuri, Ce de-aurite cercevele! Le-am cercetat cu de-amănuntul Dar n-am găsit o pânză-n ele. IV - Imitație Toți laudă pe-Alecsandri. Câți au citit ceva din el? Prefer să fiu mai mult citit Și lăudat mai puțintel. V - Catren Mor iluziile toate, Cad cu cât te faci mai om: Precum cad roadele coapte Scuturate dintr-un Ștefan Octavian Iosif - Secerișul (Iosif) Ştefan Octavian Iosif - Secerişul (Iosif) Secerișul de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Cîmpiile țin astăzi sărbătoare ! Prin holde coapte, fetele grăbite Înoată pîn'la brîu, împodobite Cu roșu mac și vinete cicoare... Huiește secera fulgerătoare... Bat mii de raze-n fețe dogorite. Ușor se-nclină spicele-aurite, Cad snopii-n șir... Cîntați, secerătoare ! Se clatină, lung țipă subt povară Căruțele pe drumul alb de țară ; Pocnind din bice, hăulesc flăcăii. Apusul joacă într-un potop de pară : Se duce craiul zilelor de vară Spre alte lumi, departe-n fundul Alecu Donici - Veveriţa Veverița de Alecu Donici Veverița cu crenguța De mulți ani slujea la leu; Slujba cere stăruință Și este lucru cam greu A fi deștept, cu simțire, Ș-a întâmpina ades Capricii care din fire Au acei mari mai ales. Nu știu dar, cu ce purtare, Cu ce chip prea nimerit Veverița cinste mare De la leu au dobândit Ș-au luat făgăduință Că din dările ce vin Îi va da spre cunoștință Un car de alune plin. Făgăduința îi bună, Numai nu aduce saț; Și la auz ea răsună Cuvânt aspru: mai răbdați! Veverița-n ascultare Rânjea dinții lăcrimând Și din ochi clipea cu jale, Pururea la slujbă stând; Când neamurile ei toate Ici-cole pe crengi sălta Și întru alune coapte Gustul său își desfăta. Vremea trece, vremea zboară; Veverița au slăbit Și de a slujbei povară Lepădare au pornit. Leul fără prelungire Demision ei au dat, Însoțit de mulțumire Și de carul încărcat Cu preafrumoase alune; Dar puteți să socotiți, Acum ele ce sunt bune Veveriței fără Alecu Donici - Vulpea în livadă Alecu Donici - Vulpea în livadă Vulpea în livadă de Alecu Donici O vulpe au intrat odată Flămândă în livadă. Și poamele văzând, frumoase, coapte bine, S-au bucurat prea mult în sine, Dar bucuria ei au fost în mâini străine: Că prunele pe crengi cam susușor era Și nu se scutura. Umblând ea în zadar mai bine de un ceas, Au zis aceste către prune: — Cum v-am găsit, așa vă las, Măcar că la privit vă arătați prea bune, Dar verzi, în loc să folosiți, Voi dinții strepeziți. Un adevăr de mult văzut, Că neavând prilej ca să ne folosim De-un lucru ce ne e plăcut, Apoi neapărat cusururi îi Alexandru Vlahuţă - În iuliu În iuliu de Alexandru Vlahuță Publicată în Vieața , an II, nr. 5, 12 martie 1895 Orașul doarme-n miezul zilei, Mocnit, subt arșița de vară; Pustii sunt străzile și mute — Un cimitir într-o Sahară. Iar noi, pîndind mișcarea vremii Pe călendarul din părete, Cătăm la zilele de vară Cum trec de goale și încete, Și-n aerul închis, fierbinte, Ce-l vezi cum tremură în soare, Tînjim de dorul altor locuri, Ca niște păseri călătoare. Ce mîndru-i satu-n care doarme Copilăria mea-ngropată... Mi s-ar părea un vis, iubit-o, Cu tine să-l mai văd o dată. Haidem, cîmpiile ne-așteaptă Cu flori și cu covoare-ntinse; Sub straja dealurilor nalte Dorm șesuri leneșe și linse Ca netezișul unei ape, Și lanuri lungi de grîne coapte Sclipesc ca aurul în soare. Domnește-o liniște de noapte Peste-ntunericul de codru: Copacii somnoroși ne cheamă, S-acopere iubirea noastră Sub parfumata lor maramă. Acolo-s visuri fericite, Răcoare și singurătate: Culcați sub strășini largi de ramuri, În adîncimi întunecate, Vom asculta orga pădurii — Foșnitul frunzelor în vînt; Viața, gîndurile noastre Ni s-or părea un basmu Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COAPSERezultatele 1 - 10 din aproximativ 41 pentru COAPSE. COÁCE , coc , vb . III . 1. Tranz . A supune un aliment la acțiunea căldurii ( în cuptor ) spre a - l face bun de mâncat . 2. Refl . ( Despre fructe , semințe ) A ajunge la maturitate sub acțiunea căldurii soarelui ; a deveni bun de mâncat ; ( despre plante ) a ajunge să aibă sămânța formată , maturizată . 3. Refl . Fig . ( Despre ființe ) A se încinge , a se înăbuși de căldură . 4. Tranz . Fig . A pune ceva la cale cu intenții răuvoitoare ; a urzi . 5. ( Despre bube și inflamații , p . ext . despre părți ale corpului ) A face ... abcese , bube etc . ) Care a făcut puroi și este gata să se spargă . COPT ^1 s . n . Faptul de a ( se ) coace . V. coace ... COÁCERE , coaceri , s . f . Acțiunea de a ( se ) coace . - V. coace ... RĂSCOÁCE , răscóc , vb . III . Tranz . și refl . ( Adesea fig . ) A ( se ) coace mai mult decât trebuie . - Răs - + coace ... 2. Tranz . ( Rar ) A colora , a vopsi în roșu ; a roși . 3. Refl . ( Despre fructe ) A se coace ALIVÁNCĂ , alivenci , s . f . ( Reg . ) 1. Turtă făcută din mălai amestecat cu lapte bătut și cu brânză și coaptă în cuptor cu unt sau cu smântână . 2. ( La pl . ) Numele unei hore ; melodia după care se execută . - Et . ÁZIMĂ , azime , s . f . Turtă de aluat nedospit , coaptă de obicei sub spuză ( folosită de catolici la BUDÍNCĂ , budinci , s . f . 1. Preparat culinar făcut din făină ( sau paste făinoase ) , orez , ouă , lapte etc . , adesea îndulcit , și copt în cuptor . 2. Mâncare făcută din legume ( tăiate mărunt ) , brânză etc . coapte în ... BÚRCĂ^2 , burci , s . f . ( Reg . ) Turtă din mălai care se coace CHEC , checuri , s . n . Sort de prăjitură de origine englezească , preparată din aluat cu grăsime , stafide , rahat etc . și coaptă în COÁJĂ , coji , s . f . 1. Țesut protector extern al rădăcinilor , tulpinilor și ramurilor unor plante ( lemnoase ) ; scoarță . 2. Înveliș , tare și calcaros , al oului . 3. ( Înv . ) Înveliș , tare și calcaros , al unor moluște sau al unor crustacee . 4. Partea exterioară , mai tare , a unor alimente coapte , fripte , dospite etc . 5. Crusta unei răni care începe să se cicatrizeze . 6. Stratul exterior , tare și răcit , al globului pământesc . 7. Strat exterior , superficial , care acoperă un obiect , o piesă ( metalică ) Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||