|
|
||
Vezi și:CĂUTAT,
CERCA,
SCORMONI,
CĂUTĂTOR,
COCHET,
ISCODITOR,
ȘICANA,
ȘOMER,
ȘTIRICI,
ABIOGENEZĂ,
AFLA
... Mai multe din DEX...
CĂUTA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CĂUTÁ, cáut, vb. I. I. Tranz. 1. A încerca să găsească pe cineva sau ceva; a umbla după... * Expr. A căuta cuiva ceartă (sau pricină) cu lumânarea = a provoca ceartă cu orice preț. N-ai ce căuta (undeva) = nu există motiv, este interzis să vii sau să te afli undeva. A căuta (pe cineva sau ceva) cu ochii = a încerca să descopere (pe cineva sau ceva) într-un grup, într-o mulțime etc. A căuta cu gândul = a se sili să-și aducă aminte. A căuta privirile cuiva = a încerca să întâlnească privirile cuiva. ** Intranz. A cerceta, a scotoci, a cotrobăi. ** A se deplasa undeva pentru a găsi pe cineva; a se interesa undeva de prezența cuiva. 2. A încerca să obțină ceva, a urmări ceva. ** Refl. (Despre mărfuri) A avea căutare, a se cere. II. 1. Intranz. A se interesa, a se ocupa de... * Expr. A-și căuta de treabă (sau de treburi, de nevoi, de cale, de drum) = a se preocupa numai de propriile treburi, a-și vedea de treabă. 2. Intranz. și tranz. A purta de grijă (unui bolnav), a se îngriji de... * Refl. Se caută la doctor. ** A băga de seamă, a fi atent. 3. Tranz. A-și da silința, a se strădui să... 4. Tranz. impers. A trebui, a se cuveni. III. 1. Intranz. A se uita, a privi, a urmări cu ochii. * Expr. (Fam.) A-i căuta (cuiva) în coarne = a răsfăța (pe cineva). ** Fig. A fi îndreptat, orientat spre...; (despre ființe) a se îndrepta spre... 2. Tranz. A cerceta, a examina. 3. Intranz. A avea sau a da aspectul sau înfățișarea de... 4. Intranz. și tranz. Fig. A lua în considerație, a se lua după... Nu căuta că-s mic. 5. Intranz. (În superstiții) A cerceta poziția stelelor, a bobilor etc. pentru a prezice viitorul. [Pr.: -că-u-. - Var.: (pop.) cătá vb. I] - Lat. *cautare.Sursa : DEX '98 CĂUTÁ vb. v. cădea, cere, cuveni, impune, privi, trebui, uita.Sursa : sinonime CĂUTÁ vb. 1. (înv.) a cere. (L-a \~ peste tot.) 2. (înv.) a socoti. (\~ un om potrivit pentru ...) 3. a cotrobăi, a răscoli, a scormoni, a scotoci, a umbla, (pop.) a scociorî, (înv. și reg.) a scodoli, a scorbeli, (reg.) a bodicăi, a corleşi, a cotili, a hojbăi, a scobârlăi, (Mold.) a bârcâi, (Bucov.) a boltăi, (prin Olt.) a bulduşi, (prin Ban.) a burfăi, (Ban.) a cobârlui, (Mold. și Bucov.) a cociobăi, (Munt.) a scofeli, (înv.) a scorteli. (\~ prin sertare, prin toată casa, prin lucrurile mele.) 4. a se cere, a se vinde, (înv.) a se întreba. (O marfă care se \~.) 5. a se interesa, a se ocupa, a se preocupa, a-și vedea. (Te rog să-ți \~ de treaba ta!) 6. a îngriji, a vedea, (înv. și reg.) a (se) griji, (Transilv.) a (se) câștiga. (\~ de toate ale casei.) 7. v. încerca. 8. a încerca, a vedea. (\~ dacă nu poți să dezlegi problema.) 9. a încerca, a umbla. (\~ să mă înșele.) 10. a încerca, a tatona, (înv. și reg.) a probălui. (\~ să găsească o soluție.) 11. a cerceta, a examina, a studia, (înv.) a cerca. (Calul de dar nu se \~ în gură.) 12. v. trata.Sursa : sinonime căutá vb. (sil. că-u-), ind. prez. 1 sg. cáut, 3 sg. și pl. cáută; imper. 2 sg. cáută, neg. nu căutaSursa : ortografic A SE CĂUTÁ mă cáut intranz. A ține la sănătatea sa. /<lat. cautareSursa : NODEX A CĂUTÁ cáut 1. tranz. 1) A încerca să găsească. \~ o carte. \~ prietenul. \~ izvorul. * \~ cu ochii (pe cineva sau ceva) a încerca să descopere pe cineva sau ceva (într-o mulțime). \~ pe dracul a) a fi imprevizibil; b) a-și provoca neplăceri. N-ai ce căuta (undeva sau la cineva) nu există motiv pentru a pleca undeva sau la cineva. 2) A încerca cu insistență să obțină. \~ bani. \~ slavă. \~ ajutor. * \~ pricină a căuta motiv de ceartă. 3) (urmat, de obicei, de un verb la modul conjunctiv) A depune eforturi; a face tot posibilul. Caută să te întorci mai repede. 4) A privi cu atenție; a examina; a cerceta. 5) A avea în grijă; a îngriji. \~ un bolnav. 6) (mai ales în construcții negative) A lua în considerare. Nu căuta că-s tânăr. 2. intranz. 1) A-și îndrepta ochii (pentru a vedea); a se uita; a privi. * \~ (cuiva) în coarne a răsfăța; a intra în voie. 2) A manifesta interes; a se interesa. \~ de sănătate. 3) A avea grijă; a îngriji. \~ de un bolnav. 4) pop. (în superstiții) A prezice viitorul (dând în cărți, în bobi etc.); a ghici. 5) (mai ales la pasiv sau reflexiv pasiv) A solicita cu insistență; a întreba. Marfa aceasta este căutată. 6) (mai ales în construcții negative) A ține cont; a avea în vedere; a se uita. /<lat. cautareSursa : NODEX căutá (-áut, -át), vb. - 1. A examina, a cerceta. - 2. A scruta, a se uita fix și insistent. - 3. A părea, a avea aspect de. - 4. A fi orientat, a fi situat în fața a ceva. - 5. A se îngriji, a se ocupa de ceva, a veghea. - 6. A îngriji, a avea grijă de sănătatea cuiva. - 7. A cerceta, a verifica. - 8. A iscodi, a scormoni. - 9. A căuta, a urmări, a încerca să obțină ceva. - 10. A încerca. - 11. A se strădui, a face eforturi. - 12. A căuta cu grijă, a se îngriji exagerat de felul în care se exprimă. - 13. (Cu pron. în dat.: a-și căuta de) A-și vedea mai departe de, a încerca mai departe, a se preocupa numai de ceva, a se mărgini la. - 14. (Refl.) A avea căutare, a plăcea, a se vinde bine. - 15. A fi nevoit, a trebui, a fi obligat (mai ales în expresia ca(u)tă să) - Var. căta. - Mr. caftu, căftare, megl. caft, caftari, istr. c?wtu. Cuvînt greu de explicat, în care par a se fi confundat două cuvinte lat. diferite, chiar dacă această confuzie nu este un fapt sigur. Pare evident că var. căta reprezintă lat. capt?re (Schuchardt, ZRPh., XXVIII, 38; Candrea-Dens., 286; REW 1561); cf. vegl. catuar "a afla", friul., engad. cattar "a obține", v. prov. catar "a vedea", sp., port. catar. La acest etimon, bazat pe perfecta coicidenţă a v. port. și a v. sp., Puşcariu a renunțat ulterior, iar în DAR identifică total pe a căta cu a căuta, derivîndu-l pe primul din ultimul; aceeași interpretare la Graur-Rosetti, BL, V, 220. Este sigur că ambele cuvinte se confundă astăzi în toate accepțiile lor. În privința semantismului cuvîntului rom., evoluția la "a privi" este deja lat.; cf. San Isidoro de Sevilla, Etym., XII, 2, 38; cattat, id est videt; de unde rezultă și faptul că reducerea lui pt este veche. De la "a privi" s-a trecut firesc la sensul de "a căuta", propriu și sp.: cf. în graiul din Astorga, vai cata los buis, rom. cată boii (S. Alonso Garrote, El dialecto vulgar leonés, Madrid 1947, p. 173). Prin urmare, etimonul capt?re explică perfect fonetismul și semantismul lui a căta, formă foarte împămîntenită în graiul popular și care se menține în numeroase regiuni, în ciuda faptului că literatura preferă forma a căuta. Cu toate acestea, capt?re pare insuficient pentru a explica forma a căuta. Identitatea de sens i-a determinat pe mulți autori să considere că această ultimă formă ca var. fonetică de la capt?re (Diez, Gramm., I, 32; Cipariu, Elemente, 40; Körting 904), al cărui rezultat pare destul de șocant. Din această cauză s-a încercat să se explice căuta și mai ales u acest cuvînt prin intermediul altui etimon lat., bazat pe cuvînt și pe noțiunea de cautus, ușor diferite după diverșii cercetători (de la cautus, după V. Burlă, Studii filologice, 93 și Candrea-Dens., 295; de la *caut?re, după Candrea, Rom., XXXIII, 305; Meyer, Alb. St., IV, 35; Graur-Rosetti, BL, V, 220; și Pascu, I, 60; de la *cavit?re, după Densusianu, Rom., XXXVIII, 676; G. Meyer, IF, VI, 118; Pușcariu, 325; DAR. Cf. observațiile împotriva etimonului *cavit?re la Candrea-Dens., 295 și la Densusianu, GS, II, 18). Etimonul *cavit?re "a îngriji", de la cavitum, forma populară a lui cautum, este posibil fără a fi convingător. Rezultat său fonetic este incert (cf. laudavi lăudai; pavimentum pămînt; civitatem cetate; ovem oaie; etc.). Pe de altă parte, nici *cautare nici *cavitare nu ar fi de ajuns pentru a explica toate accepțiile lui căuta; astfel încît nu pare probabilă explicația pe care o propune DAR, de la căta, prin intermediul unei reduceri de la căuta. Astfel stînd lucrurile, par posibile două soluții. Dacă se admite etimonul incert *cavit?re, forma dublă căta și căuta corespunde la două etimoane diferite, cu o totală confuzie ulterioară a semantismului. Dacă se face abstracție de *cavit?re, cum pare de preferat, ar fi obligatoriu să explicăm ambele forme pornindu-se de la lat. capt?re. Forma vulg. cattare ar fi dat în mod normal căta, ca în prov. și sp. pe cînd de la *capt?re , prin intermediul unei pronunțări defectuoase *cabt?re, s-ar fi ajuns la căuta, ca în cazul lui presbyter preut. Dovadă a acestui fapt ar putea fi perfecta corespondență a rezultatelor ambelor cuvinte în dialecte: mr. caftu, preftu, istr. c?wtu, prewt. Der. căutătoare, s.f. (Trans., oglindă); căutător, adj. (care caută); căutător, s.m. (ghicitor, prezicător; pețitor, mijlocitor, mai ales cel care este însărcinat cu verificarea situației economice a pretendentului); căutătură, s.f. (privire, uitătură); căutare, s.f. (examen; cercetare; îngrijiri medicale, tratament; gardă; administrație; obiectiv, pretenție; înfățișare, aspect; succes, acceptare).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CĂUTARezultatele 1 - 10 din aproximativ 864 pentru CĂUTA. Ion Luca Caragiale - Caut casă... Ion Luca Caragiale - Caut casă... Caut casă... de Ion Luca Caragiale Caut casă cu chirie, caut și nu găsesc. E absurd ce se petrece la noi, în București! în fiecare an, se clădesc sute de binale, acareturi peste acareturi, și, în loc să scază, chiriile cresc. Și ce construcții! tot cum nu-mi convin mie. — Aide-nainte! strig eu samsarului, care mă poartă de azi-dimineață. Înainte, jidove rătăcitor! — A! iată încă una... Asta e a douasprecea astăzi. — S-o vedem și p-asta. E tăcută parcă numai și numai să fie admirată de dinafară. Firește că în pragul iernei nu caut o casă cu chirie pentru a o admira din curte — adică din uliță, fiindcă n-are curte. Pe dinafară, șease ferestre mari, ciubuce și ornamente monumentale. Înăuntru, trei chichinețe, din cari una n-are lumină decât de la ușa coridorului, ce duce la atenanțe — cocoana, stăpâna casei, zice: independențe. Independențele! Deschid usa să le văz și repede o-nchid, la loc; m-a-necat! E foarte cald în odăițe — o căldură năbușitoare. — Dar — întreb — a fost cineva bolnav ... Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel) Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel) Lui Octavian Goga de Dimitrie Anghel Publicată în Seara , III, 844, 23 mai 1912, p. 1. Am fost o grămadă pornită sub același steag. Am schimbat de steaguri și ne-am răzlețit. În taberi ne-am strîns din nou, baricade de hîrtie am înălțat și am schimbat de taberi, precum am schimbat și de baricade. Dușmanii de ieri am redevenit prieteni. Prietenii de ieri suntem astăzi dușmani. Stropul de venin căutat cu îndîrjire pentru a fi picurat în rana pe care i-o cunoșteai potrivnicului lacrimă de înduioșare s-a prefăcut și spinul ce-l țineai la îndemînă, în prinos de floare și în vorbe de părere de rău. Grămada s-a răzlețit, fiecare căutîndu-și drumul. Cel ce-a slujit un steag a căutat să-și arboreze culorile lui proprii și să și-l apere singur. Bunul și răul din fiecare a căutat să se cearnă și sita fiecăruia a prins să împrăștie pentru el lamura sufletului lui, roditoare plăpîndă, în care avea să înflorească propria lui floare. În paginile multe ce le-a scris fiecare ... Ion Luca Caragiale - Reformă Reformă de Ion Luca Caragiale Suntem în epoca reformelor; spiritul public se agită asupra atâtor și atâtor cestiuni, toate vitale, a căror dezlegare nu mai poate suferi întârziere. Una din acestea este și cestiunea bătăii în armată. Dar, deoarece-i vorba să înotăm în cestiuni, caută să spunem că sunt oameni cari pun una prealabilă: a bate pe inferiori pentru nesupunere, nepricepere sau rea-voință, ori chiar numai din răutate, este oare la noi un obicei exclusiv al ostașilor? Unii răspund da; alții răspund nu. Noi până acum nu putem împărtăși hotărât părerea nici a unora, nici a altora; nu putem deci lua parte la dezbatere. Ne vom permite însă să spunem o anecdotă istorică, ce ar putea lumina oarecum arzătoarea cestiune o anecdotă pe care am căpătat-o dintr-un izvor vrednic de toată încrederea. Odată, Cuza-vodă călătorea cu primul său ministru Mihalache Cogălniceanu, către Turnul Severinului. Pentru întâia oară alesul nației românești trecea Oltul. La o stație, unde careta domnească și caleștile suitei trebuiau să schimbe caii, călătorii noștri deteră peste o scenă destul de neplăcută mai ales pentru dânșii, care, tot drumul până ... Ion Luca Caragiale - Între Stan și Bran ... aminte de o snoavă veche de la noi din sat... Zice că umbla un țigan de vreo câteva nopți cu o potcoavă 'n mână și căuta pe 'ntunerec, ba pîn sat, ba pe lături, la pășune, încoaci, încolo, tot căuta... Paznicul satului l-a 'ntrebat: - Ce tot te învârtești pe aci, mă țigane, noaptea întreagă ? ce tot cauți ? - Ce să caut ? a ... capul. Și am să spun mereu că... În momentele de față mai ales, opinia publică nu poate osândi îndestul de aspru pe acel care-ar căuta să vateme ori în ce chip solidaritatea națională, atingând, sub orice pretext și câtuși de puțin, prestigiul Comitetului, care Comitet singur poate astăzi reprezenta integral ... Ion Luca Caragiale - Șah și mat! Ion Luca Caragiale - Şah şi mat! Șah și mat! de Ion Luca Caragiale Începuse războiul franco-german. De la rezultatul acelei mărețe lupte atârna poate tot viitorul nostru politic. Pe Rin nu se juca numai două soarte. Ca la toate luptele jucătorilor mari, unde pe de lături palpită o mulțime de mici pontatori pe mâna unuia sau altuia, așa și la războaiele între două puteri gigantice, sunt mulți mititei pe de lături, cari, cu cât pontează mai mărunțel, cu atât privesc jocul cu mai multă bătaie de inimă. Pe Rin, între alte mize mărunte, era una, care pentru noi avea o importanță colosală, cum s-a dovedit ulterior — soarta hotărâtoare a dinastiei noastre. Mica republică de zece ore de la Ploești, care pontase și ea, putea avea urmări mult mai mari dacă în jocul de la Rin s-ar fi amestecat altfel cărțile. Așa, era în toată țara o agitație surdă, dar foarte adâncă, care în unele centre lua forme fățișe destul de amenințătoare pentru ordinea generală. Unul din aceste centre mai agitat era și Craiova, unde se afla prefect de județ răposatul Petrache Mănescu — un om original și amabil, credincios și devotat ... Alexei Mateevici - Două cuvinte despre tutun și băutură Alexei Mateevici - Două cuvinte despre tutun şi băutură Două cuvinte despre tutun și băutură de Alexei Mateevici Noi totdeauna lăudăm starea lucrurilor prin țările străine, nouă ne place să urmăm pilda noroadelor mai dezvoltate decât noi. Să căutăm, dar, cum apără aceste popoare sănătatea fiilor lor și cum pedepsesc pe acei oameni, care fac rău acestei sănătăți. În Arkanzas, în America despre miezul nopții, este un zacon, care nu dezleagă vânzarea țăhărcilor tinerilor pân-la vârsta de 16 ani, iar încălcarea acestui zacon se pedepsește cu un ștraf bănesc de la 2000 păn la 20000 de mărci. Tot așa pedeapsă trage și cel ce i-ar dărui unui băiat mai tânăr decât de 16 ani o țăharcă de tutun. În multe locuri din Norvegia vânzarea tutunului cu orișice prilej este oprită sub frica pedepsei, iar cel ce-i dă unui băiat o țăharcă, precum și băiatul care o ie, sunt judecați cu toată asprimea zacoanelor. Tutunul este adus în Europa în anul 1511. Multă vreme fumarea, tragerea tutunului se socotea ca un păcat de moarte. În Rusia pân-la vremea lui Petru cel Mare celora ce trageau tutun li se tăiau nasul și urechile. În vremea noastră în Rusia ... Mihai Eminescu - Frumoasă și jună Mihai Eminescu - Frumoasă şi jună Frumoasă și jună de Mihai Eminescu Frumoasă și jună, oh, dragă-mi mai ești! Eu caut și caut în ochii-ți cerești, Și-n veci nu mă satur și-n veci aș căta, Iubită, dorită, o gură  așa! Tu tremuri, tu cauți, tu murmuri, tu râzi, Cu glasul tău dulce tu raiu-mi deschizi, Cu părul tău moale tu viața mi-o legi O știi și te faci că nu o-nțelegi! Șireată și dulce  copil vinovat  De ce nu mă-mbii cu al tău sărutat, De ce-aștepți să-l fur de pe ochii-ți profunzi Și-n blondele plete tu capul ți-ascunzi! Cu mâna ți-acoperi tu ochii tăi dragi, Prin degete cauți, nu râde, ci taci; Pedeapsa ce meriți, columbă a mea, O gură-i. Oh, dă-mi-o mi-ai dat-o Petre Ispirescu - Luceafărul de ziuă și luceafărul de noapte Petre Ispirescu - Luceafărul de ziuă şi luceafărul de noapte Luceafărul de ziuă și luceafărul de noapte de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat și o împărăteasă; ei nu făceau copii; umblase pe la toți vracii și vrăjitorii, pe la toate babele și cititori de stele, și toți rămaseră de rușine, căci n-avură ce le face. În cele din urmă se puseră pe posturi, pe rugăciuni și milostenii; când, într-o noapte, Dumnezeu văzând râvna lor, se arătă împărătesei în vis șiÂi zise: - Rugăciunea voastră am auzit-o și vei face un copil cum nu se va mai afla pe fața pământului. Mâine să se ducă împăratul, bărbatul tău, cu undița la gârlă, și peștele ce va prinde să-l gătești cu mâna ta și să-l mâncați. Nu se făcuse încă bine ziuă și împărăteasa se duse la împăratul și-l sculă zicânduÂi: - Împărate! scoală c-a sosit alba în sat. - Dar asta, răspunse împăratul, ce ai astăzi să mă scoli așa de noapte; nu care cumva vrăjmașii au călcat hotarele împărăției mele? - Din mila lui Dumnezeu, de nici unele ca astea n- ... Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte ... părțile, doară va vedea încotrova vreo zară de foc, ca să se ducă să ceară măcar un cărbune; dară nu se văzu nicăiri ceea ce căuta ea. Când, tocmai când era să se dea jos, zări spre răsărit abia licărind o mititică vâlvotaie; se coborî de pe acoperiș și o luă ... Ioan Slavici - Păcală în satul lui ... frumos? Nu era nici soiul vreun soi deosebit, nici hrana mai de-a cătarea; vițeaua era însă vițeaua lui Păcală, iar Păcală își căuta de treabă, n-avea vreme s-o mai păzească și să nu rupă câteodată și din holdele oamenilor. Ajungând junincă, vițeaua lui Păcală se făcu ... Ion Luca Caragiale - Identitate... Ion Luca Caragiale - Identitate... Identitate... de Ion Luca Caragiale Stetesem două luni la țară, în Franța — zic la țară, cum zic francezii, fiindcă vila si mica proprietate unde mă găzduise prietenul meu Legrand se aflau la marginea unui oraș mare industrial și comercial; într-un ceas mergeam pe jos până-n centrul târgului, la CafĂ© Gambetta... Așteptam acum bani, ca să mă-ntorc în patrie. Într-o seară, iată primesc un cec de 350 de franci. A doua zi dimineața, merg în oraș, la sucursala locală a unei mari bănci din Paris, și mă prezint la guichet cu cecul meu. Impiegatul se uită bine la cec, apoi lung la mine, și zice: — Hârtiile dv., domnule... — Ce hârtii? întreb eu. — Hârtiile dv. de identitate... Mă caut în buzunar, să scot portofelul cu pasaportul și cu alte hârtii... Caut... caut... Am uitat portofelul acasă la țară. Zic: — Domnule, iată, poftim scrisoarea prin care mi se notifică trimiterea cecului la adresa d-lui Legrand, unde locuiesc de două luni, aci, afară din oraș... Portofelul cu hârtiile mele l-am uitat acasă; în orce caz, nu gândeam că or să-mi trebuiască din momentul ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CĂUTARezultatele 1 - 10 din aproximativ 98 pentru CĂUTA. ... CĂUTÁT^2 , - Ă , căutați , - te , adj . ( Despre stil , vorbire , gesturi etc . ) Ales cu grijă exagerată ; afectat , pedant . [ Pr . : - că - u - ] - V. căuta . CĂUTÁT^1 s . n . Căutare . [ Pr . : - Că - u - ] - V. căuta ... a examina ; a iscodi . 2. Tranz . și refl . ( Pop . ) A se strădui , a se sili ; a căuta să . . . 3. Tranz . ( Pop . ) A proba , a căuta să vezi dacă ceva e bun , potrivit etc . 4. Tranz . ( Înv . și reg . ) A căuta . 5. Tranz . ( Înv . ) A supune la grele încercări . 6. Tranz . ( Reg . ) A vizita , a frecventa . 7. Intranz . ( Pop . ) A ... ... SCORMONÍ , scormonésc , vb . IV . 1. Intranz . și tranz . A căuta cu de - amănuntul , a cerceta peste tot răvășind , răscolind ( pentru a găsi sau a scoate la iveală ) ; a ... se miște din loc ; a stârni . 3. Tranz . A răscoli ( în adânc ) pământul zgâriind , râcâind , săpând , brăzdând ( pentru a căuta , a găsi ceva ) . 4. Intranz . A scobi într - o materie dură ; a sfredeli . [ Prez . ind . și scórmon . - Var . : ( reg ... ... CĂUTĂTÓR , - OÁRE , căutători , - oare , s . m . și f . Persoană care caută , cercetează , umblă sau descoperă un lucru ( ascuns ) . [ Pr . : că - u - ] - Căuta COCHÉT , - Ă , cocheți , - te , adj . 1. ( Despre oameni ) Care caută să placă ( unei persoane de sex opus ) mai ales printr - o îmbrăcăminte îngrijită , căutată , printr - o comportare atrăgătoare ; ( despre manifestările oamenilor ) care exprimă , trădează cochetărie . 2. ( Despre obiecte ) Drăgălaș , grațios , elegant , agreabil , plăcut . Interior ISCODITÓR , - OÁRE , iscoditori , - oare , adj . 1. Care caută să pătrundă cu mintea , să afle , să observe cu de - amănuntul ; care spionează . 2. Care pune cuiva întrebări insistente pentru a se informa , care caută să descoasă pe cineva . 3. Care inventează ; născocitor . - Iscodi + suf . - ... ȘICANÁ , șicanez , vb . I . Tranz . A sâcâi pe cineva pentru lucruri fără importanță , a căuta ȘOMÉR , - Ă , șomeri , - e , s . m . și f . Persoană aptă de muncă dar fără un contract de muncă și care caută un loc de ... ȘTIRICÍ , știricesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) 1. A căuta să afle ceva ( cu șiretenie ) , a cerceta , a se informa , a iscodi . 2. A comunica , a ... ABIOGENÉZĂ s . f . Concepție după care originea materiei vii trebuie căutată în materia fără viață . [ Pr . : - bi - AFLÁ , áflu , vb . I . 1. Tranz . și intranz . A lua cunoștință despre ceva ; a căpăta informații , vești , noutăți despre ceva ; a auzi o veste , o noutate etc . 2. Tranz . A găsi , a descoperi ( căutând sau întâmplător ) . 3. Refl . A fi , a se găsi într - un loc , într - o poziție , într - o împrejurare oarecare ; a fi , a exista în realitate . 4. Tranz . ( Pop . ) A descoperi , a inventa , a Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||