|
|
||
Vezi și:TĂLPUI,
PINGEA,
TĂLPOI,
CRAMPON,
FALANGĂ,
PLANTAR,
TĂLPIȚĂ,
TĂLPIG,
TABAN,
TALPINĂ,
ÎNCĂLȚA
... Mai multe din DEX...
TALPĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. TÁLPĂ, tălpi, s.f. 1. 1. Partea inferioară a labei piciorului; la om și la unele animale, de la degete până la călcâi, care vine în atingere cu pământul și pe care se sprijină corpul. * Expr. A o apuca la talpă sau a-și lua tălpile la spinare = a pleca, a o șterge. Arde focul la tălpile picioarelor, se spune când cineva este amenințat de o primejdie. (Reg.) A fi sau a (se) scula, a (se) pune în tălpi = a (se) scula din pat; p. ext. a (se) pune în mișcare, în acțiune. ** Compuse; talpa-gâștei = a) încrețiturile de la coada ochiului (la persoanele în vârstă); b) scris neîngrijit; c) plantă erbacee meliferă și medicinală, cu tulpina puternică, cu frunze lungi, cu flori mici, roz (Leonurus cardiaca); talpa-ursului = plantă erbacee cu frunze mari, spinoase și cu flori albe sau trandafirii, grupate în formă de spic (Acanthus longifolius); talpa-stâncii = mică plantă erbacee cu tulpina târâtoare, ramificată, cu flori mici, albe (Coronopus procumbens); talpa-lupului = plantă erbacee cu flori mici roșietice, cu frunzele acoperite în partea inferioară de numeroase glandule, albe, având proprietăți antiscorbutice și diuretice (Chaiturus marrubiastrum). 2. Partea de dedesubt a încălțămintei sau a ciorapului, care protejază talpa (I 1). 3. Piele groasă tăbăcită special, din care se confecționează pingelele încălțămintei, flecurile tocurilor etc. * Talpă artificială = material fabricat, prin aglomerare cu lianţi, din fibre de piele (provenite din deșeuri), fibre de celuloză și fibre textile, folosit ca înlocuitor pentru talpă (I 3), la branțuri, ștaifuri, bombeuri. II. 1. Lemn gros, grindă care se așează la temelia unei construcții pentru a o sprijini; p. ext. temelie. * Talpa casei = capul familiei, bărbatul. Talpa țării (sau a casei) = țărănimea (considerată în trecut ca temelie a țării, obligată să suporte tot greul îndatoririlor). Talpa iadului = a) (în basme) temelia iadului; mama căpeteniei dracilor; b) om foarte rău, păcătos; babă rea, vrăjitoare. ** Fig. Sprijin, bază, susținere. 2. Fiecare dintre cele două lemne groase, orizontale, care alcătuiesc scheletul războiului de țesut manual. 3. Fiecare dintre cele două suporturi laterale, de lemn sau de oțel, curbate în sus la capătul de dinainte, pe care alunecă sania. ** Lemnul din spatele cormanei, pe care se sprijină plugul și care îl face să alunece mai ușor pe brazdă. ** Partea de dedesubt a corăbiei. ** Parte care formează fundul unui scoc de moară, de joagăr etc. 4. Partea inferioară, lățită, a unei piese, a unui organ de mașină sau a unui element de construcție, prin care acesta se reazămă pe altă piesă, pe teren sau pe un suport. ** Spec. Partea de jos, lățită, a unei șine, prin care aceasta se reazămă pe traverse. ** Spec. Parte a rindelei care alunecă pe lemnul supus prelucrării. ** Spec. Extremitate a unui pat de pușcă pe care se sprijină arma când stă vertical. ** Spec. Partea de dedesubt, pe care se clădește o claie sau un stog. ** Spec. Bază a unei excavații miniere sau a unei găuri de sondă. ** Spec. Parte mai lățită (inferioară) a unei litere tipografice. - Cf. magh. %talp.%Sursa : DEX '98 TÁLPĂ s. v. pedală.Sursa : sinonime TÁLPĂ s. 1. (ANAT.) plantă, (prin Transilv.) tablă. (\~ a piciorului.) 2. (CONSTR.) tălpoi, (reg.) subtoi, (prin Olt. și Ban.) bălvan, (prin Transilv., nordul Munt., nordul Olt. și Dobr.) temei. (\~ casei.) 3. (TEHN.) tălpig, (rar) patină (pop.) fălcea, (reg.) tălpeț, (Olt. și Munt.) plaz. (\~ la sanie.) 4. (TEHN.) colac. (\~ la o roată.) 5. (TEHN.; la pl.) butuci (pl.), plazuri (pl.), (reg.) craci (pl.), drugi (pl.), fofeze (pl.), grindeie (pl.), lemne (pl.), tălpeți (pl.). (\~ la războiul de țesut.) 6. v. butuc. 7. (TEHN.) călcător, (pop.) tălpigă. (\~ la scaunul dogarului.) 8. (TEHN.) (reg.) pod. (\~ la joagăr.) 9. v. plaz. 10. v. grindei. 11. (BOT.) talpa-gâștei (Leonurus cardiaca) = (reg.) apucătoare, cătușniță, cervană, somnișor, buruiana-orbalțului, buruiană-de-bleasnă, coada-leului, creasta-cocoșului, iarba-cășunăturii, iarbă-de-dat, iarbă-flocoasă, laba-lupului; talpa-lupului (Cheiturus marubiastrum) = (reg.) poala-Sfintei-Mării; talpa-ursului = a) (Acanthus longifolius) (reg.) matrună, pălămidă, brânca-ursului; b) (Heracleum palmatum) plăcinta-porcului.Sursa : sinonime tálpă s. f., g.-d. art. tălpii; pl. tălpiSursa : ortografic TÁLP//Ă tălpi f. 1) (la om și la unele animale) Partea de desubt (puțin concavă) a labei piciorului, de la călcâi până la degete, care vine în atingere cu pământul în timpul mersului. * Din \~ (sau din tălpi) până-n creștet, din creștet până-n \~ (sau până-n tălpi) din cap până-n picioare. A-l frige pământul sub tălpi a fi cuprins de neliniște; a sta ca pe ace. \~a-gâștei a) totalitate a ridurilor care se formează la coada ochiului; b) scris urât, neîngrijit; c) plantă erbacee cu tulpina erectă, înaltă, cu frunze mari, păroase, de forma labei de gâscă, cu întrebuințări medicinale. \~a-ursului plantă erbacee cu tulpina erectă și cu frunze mari, spinoase. \~a-stâncii plantă erbacee cu tulpina culcată, ramificată, cu frunze lungi, pețiolate și flori mici, albe, cu întrebuințări medicinale. \~a-lupului plantă erbacee cu tulpina erectă și cu frunze eliptice, presărate pe partea inferioară cu glandule albe, având întrebuințare în medicină. 2) Porțiune a încălțămintei sau a ciorapului care acoperă această parte a labei piciorului. * A bate \~a (la pământ) a păși apăsat. 3) Piele groasă, special tăbăcită, din care se fac pingele. 4) fig. Grindă groasă care stă la baza unei construcții. * \~a casei capul familiei; bărbatul. 5) Fiecare dintre cele două lemne groase, așezate orizontal, care constituie baza războiului de țesut. 6) Fiecare din cele două suporturi paralele pe care alunecă sania. 7) Partea de la temelia morii, pe care se sprijină scocul. 8) Partea de desupt, mai lată, a unor obiecte, care serveşte drept suport. * \~a plugului suport (de lemn) la plug care înlesnește alunecarea acestuia pe brazdă; taban. 9) Parte a rindelei care vine în atingere cu lemnul ce se prelucrează. 10) Partea inferioară a unei corăbii. 11) Partea inferioară a patului de pușcă, pe care se sprijină arma când este pusă în poziție verticală. 12) Temelie pe care se clădește un stog, o claie. 13) Temelie a unei găuri de sondă. [G.-D. tălpii] /<ung. talpSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TALPĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 109 pentru TALPĂ. Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff ... a lipit de talpa cizmei; dar cizma trecând pragul uscioarei, carta s-a dezlipit. Este colo jos, murdărită de noroiul de pe talpă, dar sclipind totuși ca un soare strălucitor. O ridică și - ce citesc? Boris Sarafoff, president de Comite macedo-andrinopolitain, Grand Maître etc. etc. El! Boris ... Ion Luca Caragiale - Orientale. Două documente Ion Luca Caragiale - Orientale. Două documente Orientale. Două documente de Ion Luca Caragiale Imperiul otoman suferă și el astăzi, pentru a doua oară, de febra constituțională parlamentară. Este un caz de recidivă. Primul acces, mai ușor, l-a avut, precum se știe, în ajunul războiului cu rușii și românii la sfârșitul anului 1876, când celebrul Midhat-pașa, în calitate de mare vizir, a proclamat o constituție otomană, cu regim parlamentar, suspendată peste puțină vreme de m.s. sultanul. Printre niște hârtii vechi, am găsit acuma un exemplar dintr-o foaie obscură ce apărea, în 1877, la București, în limba bulgară, conținând mai multe documente privitoare la activitatea primului parlament otoman. Oricât ne-am îndoi de exactitatea lor, în toate amănuntele, credem interesant a reproduce aici două din acele curioase documente, și, daca semnăm mai jos cu numele nostru, asta o facem, binențeles, numai ca simplu colecționar, iar nu ca autor. I - MESAJUL DE ÎNCHIDERE A CAMERELOR OTOMANE Domnilor senatori, Domnilor deputați, Pentru întâia oară a tunat și v-a adunat laolaltă aici, ca să faceți giumbușuri parlamentare. Trebuie să mărturisim, daca voim a fi ... Nicolae Filimon - Omul-de-flori-cu-barba-de-mătasă sau povestea lui Făt-Frumos ... muri. Împărăteasa făgădui ca-i va împlini această cerere. Atunci el se sculă din pat și rădică talpa casei și mă-sa puse țîța subt talpă, dar el lăsă talpa cam greu peste țîță, zicînd iarăși mă-sii: — Spune-mi, mamă, am avut eu alți frați sau surori? Deocamdată mumă ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Apă și foc Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Apă şi foc Apă și foc de Barbu Ștefănescu-Delavrancea De la ștreaja Vergului până la Biserica Delea-Nouă, un nor de praf galben se ridică de la pământ, mânat ca într-o albie printre casele și grădinele șoselei nepietruite. Grânarii se întorc de la sate, de la mori și porturi. Unii încărcați cu vârf pîn’ la cercul coviltirului, alții cu căruțele goale și cu maldăr proaspăt în cadirle. Bicele pocnesc pe dasupra naintașilor; caii voinici și aprinși joacă în hamuri și ninchează, mirosindu-și din depărtare grajdurile. Tinerii, rumeni și nădușiți, cu zăbunele și cu cămășile deschiate, cu hamurile pe după gât, călări pe rotașii din stînga, dau chiote în goana cailor; iar dacă căruța le e greu încărcată și roatele abia li se învârtesc în osii, ei cântă prelung Mumă dragă, mumă, Dine,Dine,Constantine, or Ghiță,Ghiță,Cătănuță, bătând cu călcîile goale în pântecele cailor. Înaintea lor ies , în cârduri, copii dolofani, dăsculți și cu pletele cârlionțate pe grumaji și se uită cu jind cum mai-marii lor mână cîte și șase cai, fetițe săltate cari furișează câte o ochire pe cine mai știe ce flăcău voinic, muieri cu furca în brâu, ș- ... Ion Luca Caragiale - Monopol... ... bătrânului său palazzaccio. - Ia sama (îi strig), pe San Giovanni, padrone mio! nobilul meu senior, să nu-ți fi rămas vreun sâmbure de măslină pe talpă! El se-ntoarce-n loc, smulge cu vârful degetelor o sărutare unsuroasă de pe buze și mi-o aruncă magnific din depărtare. Sunt opt ceasuri ... Alexandru Macedonski - Destinul Alexandru Macedonski - Destinul Destinul de Alexandru Macedonski Se zice că Destinul stă-n mâna omenească... Aștearnă-și fiecare de vrea să s-odihnească... Medaliile, însă, au vers, ca și revers... Muncești și mori de foame... Stai trântor, faci palate... Numească-l muritorii, Noroc, Fatalitate, Cu tălpile-i gigantici apasă-n Univers! În cale ne stă vecinic privind la orișicare... Și-n clipă, de voiește, te face mic sau mare... Puternic fii ca Cezar, că el te face mic; Fii mic, că te ridică să fii atotputernic; El singur este mare, iar omul e nemernic, Nemernic și nimic! Precum se duce fulgul oriunde vântu-l duce, Oriunde hotărăște, — acolo ne conduce!... Să râdem sau să plângem rămâne neschimbat, E surd și nu ne-aude; e orb și merge-orbește, Zburând pe dibuite, înalță, fericește, Coboară nencetat! Așteaptă-l cu răbdare sau tremură de frică, De vrea, el te scufundă, de vrea, el te ridică! Vârtej fatal, te bagă în cercu-i de oțel, Și, facă-ți fericirea, sau chiar să ți-o sugrume, Pe față puie-ți râsul, sau dorul s-o consume, Te ține-nchis în el! Întemeiază tronuri și pe-altele sfărâmă Un fulg e omenirea în ... Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie ... care zace pe al vieții negru lut. M-am născut în niște zile când tâmpita burghezime, Din tejghea făcând tribună, legiune de coțcari, Pune-o talpă noroioasă pe popor și boierime;... Zile când se-mparte țara în călăi și în victime Și când steagul libertății e purtat de cârciumari. II Inimi ... Alexandru Macedonski - Vis de mai Alexandru Macedonski - Vis de mai Vis de mai de Alexandru Macedonski Spre munți să merg, În zbor alerg Cu gândul, Și trec prin văi, Pe tainici căi, De-a rândul. Prin râpe-adânci, Pe nalte stânci, Prin sate, Degrab' zidesc Să locuiesc Palate. Dar tot cu zor Le și dobor, Și-n urmă, Ca Stan ori Bran, Mă fac cioban De turmă. Iar sub alun M-apuc să sun Din bucium. Înalții munți, Din tălpi, la frunți, Îi zbucium. Îndrăgostesc De-nnebunesc Pe Rada, Iar flori, panglici, I-aduc de-aici Cu lada. Întinerit Mă văd, uimit, În ciuturi Am păr bălai, E zi de mai, Sunt fluturi. Adese iar Un armăsar, În pripă, Mi-aleg pe plac, Și-n pulpe-l fac De țipă. Iar când pe cer S-aprind și pier Rubine, Să fugă-l las, Fără popas, Cu mine. Căci să tot zbor Un tainic dor M-apucă, Neîncetat, Uitând, uitat, Alexandru Vlahuţă - Delendum Delendum de Alexandru Vlahuță Haide, suflete, ridică-ți leghioanele de gânduri, Și-mbrăcate-n za eternă întocmește-le în rânduri, Bate-te cu tine însuți, zbuciumă-te nopți întregi, Ca durerea ta în ritmul sfânt al versului s-o legi! Și m-așez să scriu la masa de hârțoage încărcată... Mintea-mi arde-nvălmășită tâmplele încep să-mi bată. Am atins abia condeiul, și m-au apucat fiori... Parcă văd cum stau la pândă, pătimași și cârtitori, Nevoiașii noștri critici spadasinii damblagii, Cari, neputând să muște, morfolesc arta-n gingii! Trebui să respecți bontonul, să-ți gătești versul în frac, Dacă ții ca prin saloane să poți fi lumii pe plac. Nu-ți lăsa simțirea caldă, plină, vie și întreagă Să zbucnească, și veșmântul, care-i vine, să-și aleagă; Ci ți-o-mbracă-n floricele, și-i dă-ncunjur pe departe. Plângi, urăște și blestemă după regula din carte. Fii galant nesocotește-ți patima-n care te zbați, Nu cumva să superi nervii criticilor delicați: Poezia e un cântec dulce, un parfum ceresc!... De-așa artă parfumată, o, vă foarte mulțumesc! Când mi-i inima-ncărcată, și când gândurile-n muncă Bat și rup zăgazul ... Alexandru Vlahuță - Iulia Hasdeu (Vlahuță) Alexandru Vlahuţă - Iulia Hasdeu (Vlahuţă) Iulia Hasdeu de Alexandru Vlahuță Pe catafalc întinsă, de flori împresurată, Stă albă și frumoasă. La cap îi ard făclii. În jurul ei s-adună mulțimea-nfiorată, Ce-n plâns fără de lacrimi durerea și-o arată, Căci gurile sunt multe și mințile-s pustii. Ea doarme, și pe chipu-i de sfântă luminează Misteriosul zâmbet al liniștii de veci. Pe lustrul frunții joacă a geniului rază, Și-n maiestatea morții ea pare că visează, La piept ținându-și crucea sub degetele-i reci. Așa o iau pe brațe în haina-i de mireasă, Și-n cântece de preoți o culcă în sicriu. Cu tălpile-nainte încet o scot din casă. Plângând, ai săi o cheamă. În urma ei se lasă Pe toate-nghețul morții muțenie, pustiu. Cu ochii plini de lacrimi, duiosul ei părinte Pe migălite rânduri stă nopți întregi plecat: Sunt gândurile moartei, sunt urmele ei sfinte... Ș-acum el înțelege: Să poarte-atâta minte Un cap așa de tânăr, a fost de Emil Gârleanu - Cât un fir de neghină Emil Gârleanu - Cât un fir de neghină Cât un fir de neghină de Emil Gârleanu „Nu trebuie să fii cât un munte de mare ca să poți judeca. Ci de-ai fi cât o neghină, ori cât un fir de colb, dacă ai în căpușorul tău scânteia dumnezeiască ce cuprinde lumea, ți-i de ajuns: știi ce ești, de unde vii și-ncotro trebuie să te îndrepți.â€� Gândirea aceasta i-o spusese gânganiei o furnică. Și spusa muncitoarei îi intrase atunci pe o ureche și-i ieșise pe alta. De-abia văzuse de câteva zile lumina soarelui, pământul, florile! În iarbă i-au părut toate un rai; dar când a întins aripioarele și-a zburat, mirându-se că poate să străbată aerul, când apoi a căzut istovită de oboseală, pe-o frunză, atunci întâiași dată a cunoscut greul. Și spusele furnicii i-au venit în minte... Ce era? O gânganie mică, fără strălucire, rotundă, ca o sămânță. De unde venea? Din iarbă; ținea minte că se trezise sub o rochița-rândunicii . Dar încotro avea să se îndrepte? Ei, asta era greul! S-a coborât de pe frunză ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru TALPĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru TALPĂ. Deuteronomul Capitol 28 Deuteronomul 27 Deuteronomul Capitol 28 1 Dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău, păzind și împlinind toate poruncile Lui pe cari ți le dau astăzi, Domnul, Dumnezeul tău, îți va da întîietate asupra tuturor neamurilor de pe pămînt. 2 Iată toate binecuvîntările cari vor veni peste tine și de cari vei avea parte, dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău: 3 Vei fi binecuvîntat în cetate, și vei fi binecuvîntat la cîmp. 4 Rodul pîntecelui tău, rodul pămîntului tău, rodul turmelor tale, fătul vacilor și oilor tale, toate acestea vor fi binecuvîntate. 5 Coșnița și postava ta vor fi binecuvîntate. 6 Vei fi binecuvîntat la venirea ta, și vei fi binecuvîntat la plecarea ta. 7 Domnul îți va da biruință asupra vrăjmașilor tăi cari se vor ridica împotriva ta; pe un drum vor ieși împotriva ta, dar pe șapte drumuri vor fugi dinaintea ta. 8 Domnul va face ca binecuvîntarea să fie cu tine în grînarele tale și în toate lucrurile pe cari vei pune mîna. Te va binecuvînta în țara pe care ți -o dă Domnul, Dumnezeul tău. 9 Vei fi pentru Domnul un popor sfînt, cum ți -a jurat El, ... Deuteronomul Capitol 11 Deuteronomul 10 Deuteronomul Capitol 11 1 Să iubești dar pe Domnul, Dumnezeul tău, și să păzești totdeauna învățăturile Lui, legile Lui, rînduielile Lui și poruncile Lui. 2 Recunoașteți astăzi-ce n`au putut recunoaște și vedea copiii voștri-pedepsele Domnului, Dumnezeului vostru, mărimea Lui, mîna Lui cea tare și brațul Lui cel întins, 3 semnele Lui și faptele pe cari le -a săvîrșit în mijlocul Egiptului împotriva lui Faraon, împăratul Egiptului, și împotriva întregei lui țări. 4 Recunoașteți ce a făcut El oștirii Egiptului, cailor lui și carălor lui, cum a făcut să vină peste ei apele mării Roșii, 5 cînd vă urmăreau, și i -a nimicit pentru totdeauna; 6 ce v`a făcut în pustie, pînă la venirea voastră în locul acesta; ce a făcut lui Datan și lui Abiram, fiii lui Eliab, fiul lui Ruben, cum pămîntul și -a deschis gura și i -a înghițit, cu casele și corturile lor, și cu tot ce aveau în mijlocul întregului Israel. 7 Căci ați văzut cu ochii voștri toate lucrurile mari pe cari le -a făcut Domnul. 8 ... Iosua Capitol 1 Deuteronomul 34 Iosua Capitol 1 1 După moartea lui Moise, robul Domnului, Domnul a zis lui Iosua, fiul lui Nun, slujitorul lui Moise: 2 ,,Robul Meu Moise a murit: acum, scoală-te, treci Iordanul acesta, tu și tot poporul acesta, și intrați în țara pe care o dau copiilor lui Israel. 3 Orice loc pe care -l va călca talpa piciorului vostru, vi -l dau, cum am spus lui Moise. 4 Ținutul vostru se va întinde dela pustie și Liban pînă la rîul cel mare, rîul Eufrat, toată țara Hetiților, și pînă la marea cea mare, spre apusul soarelui. 5 Nimeni nu va putea să stea împotriva ta, cît vei trăi. Eu voi fi cu tine, cum am fost cu Moise; nu te voi lăsa, nici nu te voi părăsi. 6 Întărește-te și îmbărbătează-te, căci tu vei da în stăpînire poporului acestuia țara pe care am jurat părinților lor că le -o voi da. 7 Întărește-te numai, și îmbărbătează-te, lucrînd cu credincioșie după toată legea pe care ți -a dat -o robul Meu Moise; nu te abate dela ea nici la dreapta nici la stînga, ca ... Iosua Capitol 3 Iosua 2 Iosua Capitol 3 1 Iosua, sculîndu-se disdedimineață, a pornit din Sitim cu toți copiii lui Israel. Au ajuns la Iordan; și au rămas acolo peste noapte, înainte de a trece. 2 După trei zile, căpeteniile oastei au trecut prin tabără, 3 și au dat poporului următoarea poruncă: ,,Cînd veți vedea chivotul legămîntului Domnului, Dumnezeului vostru, dus de preoți, cari sînt din neamul Leviților, să plecați din locul în care sînteți, și să porniți după el. 4 Dar între voi și el să fie o depărtare de aproape două mii de coți: să nu vă apropiați de el. El vă va arăta drumul pe care trebuie să -l urmați, căci n`ați mai trecut pe drumul acesta.`` 5 Iosua a zis poporului: ,,Sfințiți-vă, căci mîne Domnul va face lucruri minunate în mijlocul vostru.`` 6 Și Iosua a zis preoților: ,,Luați chivotul legămîntului, și treceți înaintea poporului.`` Ei au luat chivotul legămîntului, și au pornit înaintea poporului. 7 Domnul a zis lui Iosua: ,,Astăzi, voi începe să te înalț înaintea întregului Israel, ca să știe că voi fi cu tine cum am fost cu ... Iosua Capitol 4 Iosua 3 Iosua Capitol 4 1 Dupăce a isprăvit tot poporul de trecut Iordanul, Domnul a zis lui Iosua: 2 ,,Ia doisprezece bărbați din popor, cîte un bărbat din fiecare seminție. 3 Dă-le porunca următoare: ,Luați de aici, din mijlocul Iordanului, din locul unde s`au oprit preoții, douăsprezece pietre, pe cari să le duceți cu voi, și să le puneți în locul unde veți petrece noaptea aceasta.`` 4 Iosua a chemat pe cei doisprezece bărbați, pe cari i -a ales dintre copiii lui Israel, cîte un bărbat de fiecare seminție. 5 Și le -a zis: ,,Treceți înaintea chivotului Domnului, Dumnezeului vostru, în mijlocul Iordanului, și fiecare din voi să ia o piatră pe umăr, după numărul semințiilor copiilor lui Israel, 6 pentru ca acesta să fie un semn de aducere aminte în mijlocul vostru. Cînd vor întreba copiii voștri într`o zi: ,Ce însemnează pietrele acestea pentru voi?` 7 să le spuneți: ,Apele Iordanului s`au despicat în două înaintea chivotului legămîntului Domnului; cînd a trecut chivotul Iordanul, apele Iordanului s`au despicat în două, și pietrele acestea să fie totdeauna o ... 2 Samuel Capitol 14 2 Samuel 13 2 Samuel Capitol 14 1 Ioab, fiul Țeruiei, a băgat de seamă că inima împăratului era aprinsă de dor după Absalom. 2 A trimes să aducă din Tecoa o femeie iscusită, și i -a zis: ,,Fă-te că plîngi, și îmbracă-te în haine de jale; nu te unge cu untdelemn, și fii ca o femeie care de multă vreme plînge după un mort. 3 Să te duci astfel la împărat, și să -i vorbești așa și așa.`` Și Ioab i -a spus ce trebuia să zică. 4 Femeia aceea din Tecoa s`a dus să vorbească împăratului. A căzut cu fața la pămînt, s`a închinat, și a zis: ,,Împărate, scapă-mă!`` 5 Împăratul i -a zis: ,,Ce ai?`` Ea a răspuns: ,,Da, sînt văduvă, bărbatul mi -a murit! 6 Roaba ta avea doi fii; amîndoi s`au certat pe cîmp, și n`a fost nimeni să -i despartă; unul a lovit pe celalt, și l -a omorît. 7 Și iată că toată ... 1 Imparati Capitol 5 1 Imparati 4 1 Imparati Capitol 5 1 Hiram, împăratul Tirului, a trimes pe slujitorii săi la Solomon; căci auzise că fusese uns împărat în locul tatălui său, și el iubise totdeauna pe David. 2 Solomon a trimes vorbă lui Hiram: 3 ,,Știi că tatăl meu David n`a putut să zidească o casă Domnului, Dumnezeului lui, din pricina războaielor cu cari l-au înconjurat vrăjmașii lui, pînă ce Domnul i -a pus subt talpa picioarelor lui. 4 Acum Domnul, Dumnezeul meu, mi -a dat odihnă din toate părțile; nu mai am nici protivnic, nici nenorociri! 5 Iată că am de gînd să zidesc o casă Numelui Domnului, Dumnezeului meu, cum a spus Domnul tatălui meu David, zicînd: ,Fiul tău, pe care -l voi pune în locul tău, pe scaunul tău de domnie, el va zidi o casă Numelui Meu.` 6 Poruncește acum să se taie pentru mine cedri din Liban. Slujitorii mei vor fi cu ai tăi, și-ți voi plăti simbria slujitorilor tăi așa cum o vei hotărî tu; căci știi că dintre noi nimeni nu se pricepe să taie lemne ... 2 Imparati Capitol 19 2 Imparati 18 2 Imparati Capitol 19 1 Cînd a auzit împăratul Ezechia lucrul acesta, și -a sfîșiat hainele, s`a acoperit cu un sac, și s`a dus în Casa Domnului. 2 A trimes pe Eliachim, căpetenia casei împăratului, pe Șebna, logofătul, și pe preoții cei mai bătrîni, acoperiți cu saci, la proorocul Isaia, fiul lui Amoț. 3 Și i-au zis: ,,Așa vorbește Ezechia: Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă și de ocară; căci copiii sînt aproape să iasă din pîntecele mamei, și nu este putere pentru naștere. 4 Poate că Domnul, Dumnezeul tău, a auzit toate cuvintele lui Rabșache, pe care l -a trimes împăratul Asiriei, stăpînul său, să batjocorească pe Dumnezeul cel viu, și poate că Domnul, Dumnezeul tău, îl va pedepsi pentru cuvintele pe cari le -a auzit. Înalță dar o rugăciune pentru ceilalți cari au mai rămas.`` 5 Slujitorii împăratului Ezechia s`au dus dar la Isaia. 6 Și Isaia le -a zis: ,,Iată ce să spuneți stăpînului vostru: ,Așa vorbește Domnul: ,Nu te speria de cuvintele pe ... Iov Capitol 2 Iov 1 Iov Capitol 2 1 Fiii lui Dumnezeu au venit într`o zi de s`au înfățișat înaintea Domnului. Și a venit și Satana în mijlocul lor și s`a înfățișat înaintea Domnului. 2 Domnul a zis Satanei: ,,De unde vii?`` Și Satana a răspuns Domnului: ,,Dela cutreierarea pămîntului și de la plimbarea pe care am făcut -o pe el.`` 3 Domnul a zis Satanei: ,,Ai văzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pămînt. Este un om fără prihană și curat la suflet. El se teme de Dumnezeu, și se abate de la rău. El se ține tare în neprihănirea lui, și tu Mă îndemni să -l perd fără pricină.`` 4 Și Satana a răspuns Domnului: ,,Piele pentru piele! Omul dă tot ce are pentru viața lui. 5 Dar ia întinde-Ți mîna și atinge-Te de oasele și de carnea lui, și sînt încredințat că Te va blestema în față.`` 6 Domnul a zis Satanei: ,,Iată, ți -l dau pe mînă: numai cruță -i viața.`` 7 Și Satana a plecat dinaintea Domnului. Apoi ... Isaia Capitol 1 Cintarea cintarilor 8 Isaia Capitol 1 1 Proorocia lui Isaia, fiul lui Amoț, despre Iuda și Ierusalim, pe vremea lui Ozia, Iotam, Ahaz și Ezechia, împărații lui Iuda. 2 Ascultați, ceruri, și ia aminte, pămîntule, căci Domnul vorbește: ,,Am hrănit și am crescut niște copii, dar ei s`au răsculat împotriva Mea. 3 Boul își cunoaște stăpînul, și măgarul cunoaște ieslea stăpînului său: dar Israel nu Mă cunoaște, poporul Meu nu ia aminte la Mine.`` 4 Vai, neam păcătos, popor încărcat de fărădelegi, sămînță de nelegiuiți, copii stricați! Au părăsit pe Domnul, au disprețuit pe Sfîntul lui Israel. I-au întors spatele... 5 Ce pedepse noi să vă mai dea, cînd voi vă răzvrătiți din ce în ce mai rău? Tot capul este bolnav, și toată inima sufere de moarte! 6 Din tălpi pînă`n creștet, nimic nu -i sănătos: ci numai răni, vînătăi și carne vie, ne stoarse, ne legate, și ne alinate cu untdelemn: 7 țara vă este pustiită, cetățile vă sînt arse de foc, străinii vă mănîncă ogoarele supt ochii voștri, pustiesc și nimicesc, ca niște sălbatici. 8 Și fiica Sionului a rămas ca o colibă în vie, ca o covercă ... Isaia Capitol 37 Isaia 36 Isaia Capitol 37 1 Cînd a auzit împăratul Ezechia cuvintele acestea, și -a sfîșiat hainele, s`a acoperit cu un sac, și s`a dus în Casa Domnului. 2 A trimes pe Eliachim, căpetenia casei împăratului, pe Șebna, logofătul, și pe cei mai bătrîni dintre preoți, acoperiți cu saci, la proorocul Isaia, fiul lui Amoț. 3 Și i-au zis: ,,Așa vorbește Ezechia: ,Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă și de ocară; căci copiii sînt aproape să iasă din pîntecele mamei lor, și totuș mamele n`au putere să nască. 4 Poate că Domnul Dumnezeul tău, a auzit cuvintele lui Rabșache, pe pe care l -a trimes împăratul Asiriei, stăpînul său, să batjocorească pe Dumnezeul cel viu, și poate că Domnul Dumnezeul tău îl va pedepsi pentru cuvintele pe cari le -a auzit. Înalță dar o rugăciune pentru rămășița care a mai rămas.`` 5 Slujitorii împăratului Ezechia s`au dus deci la Isaia. 6 Și Isaia le -a zis: ,,Iată ce veți spune stăpînului vostru: ,Așa vorbește Domnul: ,Nu te spăimînta ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TALPĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 78 pentru TALPĂ. ... TĂLPUÍ , tălpuiesc , vb . IV . Tranz . 1. A pune talpă la încălțăminte ; a pingeli . 2. A pune o șină de fier la talpa plugului , la tălpile unei sănii etc . - Talpă ... PINGEÁ , pingele , s . f . Bucată de talpă folosită pentru a înlocui partea anterioară a tălpilor uzate ( uneori și tocurile ) ; p . ext . partea anterioară a tălpii încălțămintei ... ... TĂLPÓI , tălpoaie , s . n . Augmentativ al lui talpă ( II ) . 1. Grindă groasă care se pune ca temelie la unele construcții . 2. Fiecare dintre tălpile unei sănii de transport . - Talpă ... CRAMPÓN , crampoane , s . n . 1. Piron de oțel cu secțiune pătrată , cu care se fixează pe traverse șinele de cale ferată . 2. Bucată mică de talpă groasă , de cauciuc sau de material plastic care se aplică pe talpa unor bocanci de sport , pentru a asigura stabilitatea jucătorilor pe teren ... FALÁNGĂ^1 , falange , s . f . 1. Fiecare dintre oasele mici , alungite , care alcătuiesc scheletul degetelor . 2. ( În Grecia antică ) Formație de infanteriști înarmați cu lănci , dispuși în rânduri compacte și având centrul și una dintre aripi mai întărite . 3. Grupare politică paramilitară de tip fascist din Spania . 4. ( În doctrina socială utopică a lui Fourier ) Unitate social - economică de bază formată din 1500 - 2000 de oameni cu pregătiri diverse . FALÁNGĂ^2 , falange , s . f . Un fel de sul de lemn de care se legau , în regimul feudal , picioarele celor condamnați să fie bătuți la tălpi ; p . ext . bătaie la tălpi aplicată acestor PLANTÁR , - Ă , plantari , - e , adj . ( Med . ) Al tălpii piciorului , referitor la talpa ... TĂLPÍȚĂ , tălpițe , s . f . Diminutiv al lui talpă ; tălpuță . - Talpă ... S . n . Fiecare dintre cele două suporturi laterale curbate cu care sunt prevăzute unele scaune fără picioare . 3. S . m . Încălțăminte rudimentară alcătuită dintr - o talpă de lemn și o baretă de piele petrecută pe deasupra labei piciorului . 4. S . m . Șosetă foarte scurtă de damă care acoperă numai laba piciorului ... ... TABÁN^2 , tabanuri , s . n . 1. Căptușeală a tălpii la încălțăminte ; branț . 2. ( Reg . ) Scândură subțire și lungă , întrebuințată la scheletul acoperișului . 3. Talpă ... TALPÍNĂ , talpine , s . f . Material obținut pe cale sintetică , folosit ca înlocuitor de talpă pentru încălțăminte . - Talpă ÎNCĂLȚÁ , încálț , vb . I . 1. Refl . A - și trage ghetele , a - și pune încălțămintea . 2. Tranz . A monta șine de fier pe obada roților unei căruțe , pe tălpile unei sănii etc . 3. Tranz . Fig . A înșela , a Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||