|
|
||
|
Cuvântul MARI nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: MARE Vezi și:MARE, MAREȘAL, MAREȘALAT, GREU, MULT, MARIN, CLASĂ, CORB, CREȘTE, GROS, IARBĂ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului MARI: MĂRI, MĂRI.
MARI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MÁRE^1, mari, adj. I. (Indică dimensiunea) Care depășește dimensiunile obișnuite; care are dimensiuni apreciabile (considerate în mod absolut sau prin comparație). * Degetul (cel) mare = degetul cel mai gros al mâinii, care se opune celorlalte degete. Literă mare = majusculă. * Expr. A face (sau a deschide) ochii mari (cât cepele) = a privi cu uimire, cu curiozitate, cu atenție. * (Adverbial) Făină măcinată mare. ** (Despre suprafețe) Întins^2, vast. * (Substantivat; în loc. adv.) În mare = a) pe scară amplă; după un plan vast; b) în linii generale, în rezumat. ** Înalt. Deal mare. ** Lung. Păr mare. ** Încăpător, spațios, voluminos. Vas mare. * (Pop.) Casa (cea) mare = camera cea mai frumoasă a unei case țărănești, destinată oaspeților. ** Lat; adânc. Apă mare. II. (Indică cantitatea) 1. Care este în cantitate însemnată; abundent, mult; numeros. ** (Despre ape curgătoare, viituri; de obicei în legătură cu verbe ca "a veni") Cu debit sporit, umflat. 2. (Despre numere sau, p. ext., despre valori care se pot exprima numeric) Care este în cantitate însemnată, ridicat. ** (Despre prețuri) Ridicat. * Loc. adj. De mare preț = foarte valoros, prețios, scump. ** (Despre colectivități) Numeros. III. (Arată rezultatul dezvoltării ființelor) Care a depășit frageda copilărie; care a intrat în adolescență; care a ajuns la maturitate. * Fată mare = fată la vârsta măritișului; virgină, fecioară. * Expr. Să crești mare! formulă cu care se răspunde unui copil la salut, cu care i se mulțumește pentru un serviciu etc. Cu mic cu mare sau de la mic la mare ori și mici și mari = toți, toate, toată lumea; (în construcții negative) nimeni.l ** (De obicei la comparativ sau la superlativ relativ) Mai (sau cel mai) în vârstă. IV. (Indică durata; despre unități de timp) De lungă durată, îndelung, lung. * Postul (cel) mare = postul cel mai lung din cuprinsul anului, care precedă sărbătoarea Paștilor. (Pop.) An mare = an bisect. V. (Indică intensitatea) 1. (Despre surse de lumină și căldură) Puternic, intens. * Ziua mare = partea dimineții (după răsăritul soarelui) când lumina este deplină, intensă. * Expr. (Ziua) în (sau la) amiaza-mare = în toiul zilei, în plină zi, la amiază. 2. (Despre sunete, voce, zgomote) Puternic, ridicat. * Expr. A vorbi (sau a striga) în gura mare = a vorbi cu glas tare, cu ton ridicat. A fi cu gura mare = a fi certăreț, scandalagiu. 3. (Despre fenomene atmosferice) Violent, aspru, năprasnic. Ger mare. 4. (Despre ritmul de mișcare sau de deplasare) Care a depășit viteza obișnuită; crescut (ca viteză), mărit. 5. (Despre stări sufletești, sentimente, senzații etc.) Intens, profund, tare. * Loc. adv. (Reg.) Cu mare ce = cu greu, anevoie. * Expr. (A-i fi cuiva) mai mare mila (sau dragul, rușinea etc.) = (a-i fi cuiva) foarte milă (sau drag, rușine etc.) ** (Adverbial; pop.) Din cale-afară, peste măsură. ** Grav. Greșeală mare. VI. (Arată calitatea, valoarea) 1. De valoare, de însemnătate deosebită; important, însemnat. * Zi mare = zi de sărbătoare; zi importantă. Strada mare = nume dat în unele orașe de provincie străzii principale. Drum mare sau drumul (cel) mare = drum principal de largă circulație, care leagă localități importante. * Expr. Vorbe mari = a) cuvinte bombastice; promisiuni goale; b) (rar) laude. Mare lucru = a) lucru care impresionează sau deșteaptă mirare; b) lucru care nu reprezintă nimic de seamă, care reprezintă prea puțin, care este nesemnificativ; c) (în construcții negative dă contextului valoare afirmativă și invers) n-aș crede să (nu)... ** Hotărâtor. ** Uimitor, extraordinar, impresionant. * Expr. Mare minune sau minune mare = a) (cu valoare de exclamație) exprimă uimire, admirație etc.; b) (reg.; cu valoare de superlativ) foarte frumos (sau bun etc.) Mare minune să (nu)... = ar fi de mirare să (nu)..., n-aș crede să (nu)... ** Grav, serios. 2. Cu calități excepționale; ilustru, celebru, renumit. ** Ieșit din comun; deosebit. 3. Care ocupă un loc de frunte într-o ierarhie; cu vază. * Socru mare = tatăl mirelui; (la pl.) părinții mirelui. Soacră mare sau soacra cea mare = mama mirelui. * Expr. A se ține mare = a fi mândru, semeț, fudul. (Substantivat) A trage (sau a călca) mare = a-și da importanță; a căuta să ajungă pe cei sus-puși. La mai mare, urare adresată cuiva cu ocazia unei numiri sau a unei avansări într-un post. Mare și tare sau tare și mare = foarte puternic, influent. ** (Substantivat) Mai-mare = căpetenie, șef. ** Superior în ceea ce privește calitățile morale. * Expr. Mare la inimă (sau la suflet) = mărinimos, generos. ** Deosebit, ales^2, distins. Mare cinste. * Mare ținută = îmbrăcăminte sau uniformă destinată pentru anumite solemnități. ** (Despre ospețe, serbări) Plin de strălucire; bogat, fastuos, pompos. - Probabil lat. mas, maris.Sursa : DEX '98 MÁRE^2, mări, s.f. Nume generic dat vastelor întinderi de apă stătătoare, adânci și sărate, de pe suprafața Pământului, care de obicei sunt unite cu oceanul printr-o strâmtoare; parte a oceanului de lângă țărm; p.ext. ocean. * Expr Marea cu sarea = mult, totul; imposibilul. A vântura mări și țări = a călători mult. A încerca marea cu degetul = a face o încercare, chiar dacă șansele de reușită sunt minime. Peste (nouă) mări și (nouă) țări = foarte departe. ** Fig. Suprafață vastă; întindere mare; imensitate. ** Fig. Mulțime (nesfârșită), cantitate foarte mare. - Lat. mare, -is.Sursa : DEX '98 Mare ≠ mic, măruntSursa : antonime MÁRE s. v. apă, duium, grămadă, mulțime, ocean, potop, puhoi, puzderie, sumedenie.Sursa : sinonime MÁRE adj. v. friguros, geros, rece.Sursa : sinonime MÁRE s. 1. (GEOGR.) (înv.) genune, noian. (S-a scufundat în \~.) 2. (GEOGR.) apă. (Până în Grecia a călătorit pe \~.) 3. (JUR.) mare deschisă = mare liberă; mare internă v. mare închisă; mare închisă = mare internă; mare liberă v. mare deschisă. 4. (GEOL.) mare de pietre = câmp de pietre.Sursa : sinonime MÁRE adj. 1. v. întins. 2. amplu, întins, larg. (Știrea ocupa un spațiu \~ în ziar.) 3. v. dezvoltat. 4. v. spațios. 5. v. voluminos. 6. v. gros. 7. v. mășcat. 8. v. înalt. 9. v. lung. 10. v. majuscul. 11. v. adânc. 12. v. crescut. 13. v. lat. 14. v. holbat. 15. v. numeros. 16. v. apreciabil. 17. v. bogat. 18. v. ridicat. 19. v. exorbitant. 20. v. matur. 21. v. puternic. 22. v. intens. 23. v. violent. 24. v. important. 25. important, însemnat. (O zi \~ din viața lui.) 26. v. deosebit. 27. v. evident. 28. v. celebru. 29. v. ales. 30. (înv.) vel. (\~ spătar.) 31. (înv.) velit. (Boier \~.) 32. adânc, intens, profund, puternic, viu. (O impresie, o emoție \~.) 33. v. acut. 34. bogat, întins, vast. (Are o experiență \~.) 35. v. fastuos.Sursa : sinonime máre adj. m., art. márele, pl. mari, art. márii; f. sg. máre, g.-d. art. márii, pl. mari, art. márileSursa : ortografic máre s. f., g.-d. art. mării; pl. măriSursa : ortografic MÁR//E^2 mări f. 1) Spațiu întins de apă stătătoare, sărată, situată între continente sau în interiorul lor. \~ea Mediterană. \~ea Caspică. * A făgădui (a promite, a cere) \~ea cu sarea a făgădui (a promite, a cere) imposibilul. A încerca \~ea cu degetul a întreprinde ceva fără șanse de succes. A vântura mări și țări a călători foarte mult. 2) fig. Întindere mare; vastitate. O \~ de grâne. 3) Mulțime sau cantitate foarte mare. O \~ de flori. [G.-D. mării] /<lat. mare, \~isSursa : NODEX MÁR//E^1 \~i adj. 1) Care are dimensiuni ce întrec pe cele obișnuite; de proporții considerabile. Râu \~. Sat \~. * Literă \~ literă inițială a substantivelor proprii și a cuvintelor de la începutul unei propoziții. A face ochi \~i a se mira; a privi uluit. În linii \~i (sau în \~) în general. Degetul \~ primul deget de la mână și de la picior. Casa (cea) \~ odaie împodobită în care se primesc oaspeții. 2) Care întrece cantitatea obișnuită. Recoltă \~. 3) (despre intervale de timp) Care durează mult; îndelung. Nopți \~i. * Ziua în amiaza \~ în toiul zilei. 4) Care se manifestă cu intensitate. Temperatură \~. Furtună \~. 5) (despre sunete) Care se aude tare; puternic. * A vorbi (sau a striga) în gura \~ a vorbi tare, cu glas ridicat. 6) (despre fenomene ale naturii, despre calamități) Care se produce pe neașteptate, cu repeziciune și violență. Vânt \~. Cutremur \~. Secetă \~. 7) (despre ființe) Care a ajuns la vârsta maturității. Băiat \~. Fată \~. * A se face \~ a crește; a se dezvolta. Tată \~ bunic. Mamă \~ bunică. Socru (soacră) \~ tata (mama) mirelui. 8) Care posedă calități excepționale și se bucură de o faimă deosebită; celebru. \~ artist. 9) Care este de o importanță sau de o valoare deosebită. Zi \~. Faptă \~. 10) Care ocupă o treaptă mai înaltă într-o ierarhie; superior. Funcționar \~. * \~ și tare care are putere și influență. A se ține \~ a fi mândru. Mai \~ele șeful; conducătorul. Să crești \~! urare cu care o persoană mai în vârstă mulțumește unui copil pentru un serviciu. Vorbe \~i cuvinte pompoase; promisiuni deșarte. Lucru \~ lucru important, valoros. \~ lucru, \~ socoteală lucru fără importanță, care nu merită atenție. Cu \~ ce cu greu. Săptămâna \~ săptămâna care precedă sărbătoarea Paștilor la creștini; Săptămâna Patimilor. /Probabil lat. mas, marisSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MARIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 2243 pentru MARI. Ion Luca Caragiale - Mare farsor, mari gogomani ... Ion Luca Caragiale - Mare farsor, mari gogomani Mare farsor, mari gogomani de Ion Luca Caragiale Publicată în Protestarea (1906), semnat Farsor Un comediante de bravură Joacă de patruzeci de ani, Făcînd enormă tevatură ... de caraghioz Și cam zaharisit la glavă, Vrea chiar triumful grandioz. Nobil metal nu e oțelul, Dar scump destul, destul de greu... Ca rol fu mare Cincinat Pavelescu - Marelui Caragiale Cincinat Pavelescu - Marelui Caragiale Marelui Caragiale de Cincinat Pavelescu pe când era berar. La această epigramă a colaborat însuși maestrul Iancu Luca Caragiale Îți dă berea cu măsură Face și literatură... Însă nu face Veronica Micle - Lumea mare... ... Veronica Micle - Lumea mare... Lumea mare... de Veronica Micle Lumea mare și pustie înaintea mea se-ntinde, Nici cu ochii, nici cu mintea nu încerc a o cuprinde; Și-n ist haos fără margini ... Alexandru Macedonski - Rondelul marilor roze Alexandru Macedonski - Rondelul marilor roze Rondelul marilor roze de Alexandru Macedonski Mari roze bogate și grele Abia mai pot capul să-și țină De luxul ce poartă pe ele, Scăldate-n albastra lumină. Miresme plutesc prin grădină, Iar roua deșiră mărgele Pe roze bogate și grele, Ce-abia mai pot capul să-și țină. Avântul simțirilor mele Mă duce-ntr-o sferă senină De ceața lumeștilor rele, În care, pe frunte-mi se-nclină Mari roze bogate și Cincinat Pavelescu - Marelui N. Titulescu Cincinat Pavelescu - Marelui N. Titulescu Marelui N. Titulescu de Cincinat Pavelescu Care îmi făgăduise... Admir înaltu-ți șir de glorii, Dar în postumele-ți Memorii Precum d-atâția ani susții, De-o fi talentu-ți să mă poarte, Ar fi dovadă că îți ții Cuvântul, numai după Cincinat Pavelescu - Marelui pianist Boskoff Cincinat Pavelescu - Marelui pianist Boskoff Marelui pianist Boskoff de Cincinat Pavelescu după ce-a cântat magistral Funeraliile de Liszt Când peste coarde mâna-ți plouă Bemolii grei și-atâți diezi, Lui Liszt îi dai o viață nouă; Dar pianul îl Cincinat Pavelescu - Unui mare calomniat ... Cincinat Pavelescu - Unui mare calomniat Unui mare Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Marele duce ... dădeau la o parte cu smerenie. Marele duce se duse la biserică. Sărută pe Mica D, se mirui și lângă o izbă întinse o masă mare. Și bău, și bău votca bună până nu mai putu. Se-nroșise ca racu; ochii îi lăcrimau parc-ar fi plâns; și râdea, și râdea ... Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare arhitect ... Mihail Kogălniceanu - Ştefan cel Mare arhitect Ștefan cel Mare arhitect de Mihail Kogălniceanu Ștefan cel Mare, eroul Moldaviei, când vroia să răsplătească pe vitejii tovarăși ai strălucitelor sale biruințe, dăruindu-le moșii, el nu-și bătea capul să le măsoare cu ... de piatră spre aducere aminte. Săgeata al doelui copil din casă căzând într-o întindere mai dreaptă, la locul acela tocmai se ridică clopotnița cea mare, în care până astăzi sunt cinci clopote din deosebite timpuri. Pe urmă, a luat și vătavul arma, și acolo unde i-a ... tras până în mănăstire", zice hatmanul Ioan Neculce, care ne povestește această anecdotă despre eroul pe care moldovenii nu-l plâng încă îndestul. Ștefan cel Mare vroia să împodobească cât se putea mai mult această mănăstire, în care, cum am zis, vroia să fie îngropat. Spre aceasta, el întrebuință o mare ... de spijă sau bronz, pe care le văzu și Neculce. Însă și aceste se pierdură cu vreme, pentru că la anul 1760, crăpând clopotul cel mare, numit Buga, făcut de Ștefan la 1484, mitropolitul Iacob Putneanul puse de-l vărsă a doua oară și atunce se stricară și sfeșnicele ... Ion Luca Caragiale - Un mare sculptor român ... Ion Luca Caragiale - Un mare sculptor român Un mare sculptor român de Ion Luca Caragiale Care român, din clasele culte cel puțin, n-a cunoscut figura simpatică și-n adevăr remarcabilă a ... atât în scris, cât și-n vorbă un stil cam prea apocaliptic, ca să nu zicem bombast, Dumitru Brătianu a fost un patriot mare, un revoluționar îndrăzneț și convins, un bărbat de stat dibaci, un orator și un publicist entuziast: e, în sfârșit, o figură cu care se poate ... de predilecție; în genere, artele sunt, acelea cari fac pe oamenii mari să-și uite de preocupările ce le dă misiunea lor publică. Frederic cel Mare cânta cu flautul și făcea versuri; Carol Quintu făcea ceasornice; Goethe — pictură, Dumitru Brătianu făcea sculptură. Există în capitala vechei republici de Prahova, în ... Dimitrie Bolintineanu - Mircea cel Mare și solii ... Dimitrie Bolintineanu - Mircea cel Mare şi solii Mircea cel Mare și solii de Dimitrie Bolintineanu Într-o sală-ntinsă, printre căpitani, Stă pe tronu-i Mircea încărcat de ani. Astfel printre trestii tinere-nverzite Un ... numai flori Stă bătrânul munte albit de ninsori. Curtea este plină, țara în mișcare; Soli trimiși de Poartă vin la adunare. Toți stau jos mic, mare, tânăr și bătrân... Era nobil omul când era român. Solii dau firmanul. Mircea îl citește, Apoi, cu mărire, astfel le vorbește: — ,,Padișahul vostru, nu ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MARIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 2008 pentru MARI. ... intensitatea ) 1. ( Despre surse de lumină și căldură ) Puternic , intens . 2. ( Despre sunete , voce , zgomote ) Puternic , ridicat . 3. ( Despre fenomene atmosferice ) Violent , aspru , năprasnic . Ger mare . 4. ( Despre ritmul de mișcare sau de deplasare ) Care a depășit viteza obișnuită ; crescut ( ca viteză ) , mărit . 5. ( Despre stări sufletești , sentimente , senzații ... MAREȘÁL , mareșali , s . m . 1. Gradul cel mai înalt din ierarhia militară din unele țări ; ofițer care are acest grad . 2. Nume care se dădea în Rusia și în Polonia președintelui unui corp MAREȘALÁT , mareșalate , s . n . Funcția , demnitatea de ... GREU , GREA , grei , grele , adj . , GREU , adv . , s . n . I. Adj . 1. Care apasă cu greutate asupra suprafeței pe care stă ; care are greutate ( mare ) ; care cântărește mult . Corp greu . 2. Care este împovărat , îngreuiat , încărcat . Sac greu . II. Adj . 1. ( Despre părți ale corpului ) Care pare că apasă ( din ... Care se face cu greutate , care cere eforturi mari ; anevoios . Muncă grea . 2. ( Despre suferințe , necazuri , împrejurări etc . ) Care se suportă cu mari suferințe , cu mare greutate ; ( despre boli ) care aduce mari suferințe și se vindecă cu mare greutate sau nu se mai vindecă ; grav . IV. Adv . 1. Cu greutate ( mare ) , cu toată greutatea . S - a lăsat greu . 2. În mod dificil , anevoios , cu dificultate , cu trudă ; anevoie . Muncește greu . 3. Rău , grav , tare ... ... MULT , - Ă , mulți , - te , adj . , adv . 1. Adj . Care se află în mare număr , în cantitate mare sau în sorturi diferite ; de intensitate deosebită , de proporții mari , de durată lungă . 2. Adv . În cantitate însemnată , în mare măsură ; în mod intens , stăruitor ; cu valoare mare ; pe o distanță mare ... MARÍN , - Ă , marini , - e , adj . Care ține de mare ^2 , care trăiește sau crește în mare ^2 , care este produs de acțiunea unei mări ^2 ; caracteristic mării ^2 , de mare ... CLÁSĂ , clase , s . f . 1. Grup ( mare ) de obiecte , de elemente , de ființe , de fenomene care au însușiri comune . 2. ( De obicei cu determinarea " socială " ) Ansamblu de persoane grupate după criterii economice ... etc . pentru călătoria cu trenul , cu tramvaiul , cu vaporul . 7. Categorie , grad , rang , care se acordă unui salariat potrivit funcției avute . 8. ( În expr . ) De ( mare ) clasă sau ( de ) clasa întâi = de calitate superioară , de prima calitate , de ( mare ... CORB , corbi , s . m . 1. Pasăre semirăpitoare , omnivoră , mai mare decât cioara , cu penele negre , cu ciocul și picioarele puternice și cu penajul negru cu luciu metalic ; croncan ( Corvus corax ) . 2. Compuse : ( Ornit . ) corb - albastru ... de - mare = cormoran ; corb - de - noapte = pasăre cu capul și ceafa negre , cu spinarea cenușie și cu pântecele alb - cenușiu . ( Nycticorax nycticorax ) . 3. Pește de mare cu capul mare ... vb . III . 1. Intranz . ( Despre oameni , animale și plante sau despre părți ale lor ) A se mări treptat , a deveni mai mare ca rezultat al proceselor vitale din organism ; a se dezvolta . 2. Intranz . A - și petrece copilăria , a trăi primii ... ... groși , s . m . I. Adj . 1. ( Despre corpuri cilindrice ) Care are diametrul sau circumferința mai mari decât dimensiunile obișnuite . Trunchi gros . 2. Care are volum mare , care depășește prin volum dimensiunile obișnuite ; voluminos . Carte groasă . 3. Mare , în sens vertical , de la suprafață în adâncime sau de la suprafață până la bază . Strat gros . 4. ( Despre fluide ) Care curge sau se împrăștie ... ... anuale sau perene , cu părțile aeriene verzi , subțiri și mlădioase , folosite pentru hrana animalelor . 2. Buruieni de tot felul . 3. Pajiște . 4. Compuse : iarbă - de - mare = plantă erbacee cu frunze liniare și cu flori verzi , care crește pe fundul mării și ale cărei frunze uscate sunt folosite în tapițerie ; zegras ( Zostera ... în panicule ( Poa nemoralis ) ; iarbă - grasă = plantă erbacee cu tulpina ramificată și întinsă pe pământ , cu frunze cărnoase , lucioase și flori galbene ( Portulaca oleracea ) ; iarbă - mare = plantă erbacee cu tulpina păroasă și ramificată , cu frunze mari și flori galbene ( Inula helenium ) ; iarbă - albă = plantă erbacee ornamentală cu frunzele vărgate cu linii ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||